Skip to content
Economie

Cele mai mari scumpiri de la începutul anului: citrice, cartofi, fructe și țigări. Inflația coboară la 3,4%

smallbiztrends.com

În medie, prețurile la care ne făceam luna trecută cumpărăturile au fost cu 3,4% mai mari decât fuseseră cu un an în urmă, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică. Față de începutul anului, cel mai mult s-au scumpit citricele, cartofii, fructele și țigările, topul celor mai mari creșteri de prețuri mai incluzând carnea de porc, serviciile de telefonie (din cauza deprecierii cursului de schimb) dar și combustibilii, scrie hotnews.ro.

Reamintim că BNR prognozează o rată a inflației de 3,8% în decembrie 2019, cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza din august, și de 3,1% în decembrie 2020, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza precedentă, a anunțat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Statul îți ia bani din buzunar în 4 feluri: prin taxe și impozite, prin împrumuturile pe care le face, prin tipărirea de bani și prin inflație. Prin taxe și impozite e evident că rămâi cu mai puțini bani.
Prin inflație, guvernele confiscă (mai discret sau mai fățiș) o parte importantă a avuției propriilor cetățeni. Cu precizarea că Statul confiscă astfel în mod arbitrar banii populației, sărăcindu-i pe cei mulți și îmbogățindu-i pe câțiva.
Primul principiu al luptei împotriva unui inamic este „cunoaște-ți dușmanul”, scrie un editorialist al Bloomberg. Dar nu întotdeauna acest lucru e posibil.

Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama supraîncălzirii economiei, trebuie spus că sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația.

Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED, într-un mesaj transmis către Brookings Institution (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.

  • Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic. Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!

Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca fiind inflația, este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile tuturor românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).

De asemenea, oamenii percep diferit inflația.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *