Invitat la „Puterea Știrilor”, președintele CNCD, Csaba Asztalos, a declarat că cele mai multe plângeri privind discriminarea vin din „zona relațiilor de muncă”, în special legate de „inegalitate în salarizare” între femei și bărbați. El a adăugat că CNCD primește, în medie, aproximativ 1.000 de plângeri pe an privind acte de discriminare, iar alte 4.000 „merg direct în instanță”.
„În zona relațiilor de muncă, salarizarea, elementele de inegalitate în salarizare, mai ales în sectorul public în ultimii ani, hărțuirea este extrem de prezentă pe varii criterii, situația copiilor cu dizabilități în școli, discursul de ură pe criteriul etnic sau de apartenență națională sau antisemitismul, situația femeilor în relațiile de muncă, adică discriminarea pe criteriu de gen în acest caz. Cam aici ne mișcăm cu cele mai multe plângeri, piața muncii dă foarte multe plângeri”, a spus președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la „Puterea Știrilor”.
Csaba Asztalos a precizat, de asemenea, că instituția are prea puțini angajați pentru un număr atât de mare de sesizări.
„Noi avem un termen legal de 90 de zile (pentru o decizie – n.r.), din păcate nu prea putem să îl respectăm, adică avem un număr prea mare de sesizări și prea puțini angajați. Adică avem un umăr mic de sesizări dacă ne raportăm la numărul real de fapte de discriminare pe care le avem în societate. Până în 2022, până s-a înființat instituția erau 2-3 cazuri pe an de discriminare în România. Acum avem doar noi o mie de plângeri și în jur de 4 mii care merg direct în instanță, dar încă aceste plângeri sunt subraportate la realitatea discriminării în România.
Noi avem 70 de angajați, cu membrii colegiului director cu tot, adică demnitari care sunt în număr de 11 și nu este suficient, având în vedere că avem un serviciu de consilieri juridici, după care mai avem instanța, mai avem relațiile externe. Adică e o activitate, o parte a activității e mai vizibilă, cea de soluționare de plângeri pentru că dumneavoastră sunteți mai interesați de zona de plângeri, dar noi mai avem și activități de prevenție, proiecte pe care le implementăm, plus relațiile externe în care, în colaborare cu alte instituții competente, contribuim la raportările pe care le face România pe această zonă de respectare a drepturilor omului”, a declarat președintele CNCD, Csaba Asztalos.
