Skip to content
Video

Centenarul bate la ușă. Andronescu, proiecte inedite pentru români EXCLUSIV

Ecaterina Andronescu, fost ministru PSD al Educației și președintele Comisiei pentru învățământ din Senat. a acordat marți, în exclusivitate, un interviu redacției de știri PSnews, în cadrul căruia a vorbit și despre proiectele pentru Sărbătorirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii.

Fostul ministru mai deține o funcție importantă, respectiv aceea de președinte al Comisiei pentru Centenar. Pe acest fond, întrebată de Marinela Angheluș ce proiecte concrete au fost începute până acum, Ecaterina Andronescu a afirmat că Ministerul Culturii, alături de comisia pe care o conduce, a reușit să strângă 2.300 de proiecte diverse. Unele, spune fostul ministru al Educației, sunt pentru a le aduce un omagiu celor ce au contribuit la acest eveniment important (de exemplu, prin numirea unor piețe din orașele importante după președintele Statelor Unite ale Americii din 1913 până în 1921, Woodrow Wilson), în timp ce altele să constituie o trecere în revistă a evoluției pe care România a înregistrat-o din momentul Marii Uniri până în prezent.

În plus, Ecaterina Andronescu consideră necesară scrierea unei cărți cu personalitățile ce au avut un raport mai mic sau mai mare în constituirea Unirii de la 1918, întrucât tinerii, pentru a-și face un viitor mai bun, trebuie să cunoască întâi trecutul.

”Comisia parlamentară are misiunea, potrivit hotărârii Parlamentului potrivit căreia această comisie s-a înființat, de a controla ce face Executivul. Am avut mai multe întâlniri cu ministrul Culturii, domnul Romașcanu, și cu toți membri comisiei, și am încercat cumva să vedem ce a făcut Executivul până acum. Sunt strânse circa 2.300 de proiecte, există și datele pe care le are Comisia la dispoziție. Ce mi s-a părut mie important, și lucrul ăsta l-am adus și în discuție Executivului, este ca aceste proiecte să nu le punem pe toate sub semnul indentității, pentru că ele nu au cum toate să fie de aceeași dimensiune. Cred că o categorie de proiecte trebuie să fie ”proiectele recunoștinței noastre”. Mă refer la faptul că, pentru Unire, s-au bătut foarte multe personalități române din vremurile respective și eu cred că ar trebui să avem o carte care să fie dedicată acestor personalități care s-au bătut pentru a face România Mare. Lucrul acesta nu ar trebui să îl uităm, iar cartea aceasta ar trebui să fie în toate biblotecile școlare și să îi îndemne – profesorii pe elevi – să se uite, pentru că dacă nu ai istorie, nu te uiți ce s-a întâmplat cu țara ta în trecut, nu ai nicio șansă să ai un viitor așa cum aștepți. Tot în categoria proiectelor recunoștinței noastre cred că ar trebui ca în anumite orașe (și deja au pornit acest proiect – în București, în Iași, în Alba-Iulia) câte o piață va purta numele președintelui de atunci al Statelor Unite ale Americii, Wilson, care, după cum vă este cunoscut, a scris un fel de draftpentru Tratatul de Pace. Între cele 14 puncte, punctul 9 spunea, în mod expre: ”Autodeterminarea românilor din Transilvania”. Acest amendament din draftul respectiv a fost reținut în Tratatatul de Pace și ne-a permis să facem Unirea. Ca urmare, eu cred că nu avem cum să nu purtăm recunoștință acestui președinte american care a făcut acest gest pentru români – nu numai pentru români, și pentru cehi și pentru mai multe etnii din Europa acelor ani. Pe baza acestui Tratat de Pace, împărțirea politico-economică a Europei s-a schimbat așa cum vă este cunoscut. Au fost foarte multe personalități politice care s-au agitat în perioada aceea pentru a reuși să ni se recunoască dreptul de a ne uni. Avem obligația să îi aducem în memoria celor tineri și să încercăm să le purtăm un gând de recunoștință și să ne plecăm fruntea cu pioșenie în fața memoriei celor care au făcut Unirea. Evident, regii noștri, Regele Ferdinand și Regina Maria (Ferdinand a fost și supranumit Întregitorul, pentru că a reușit să facă acest act absolut extraordinar pentru țara noastră). Mi-aș fi dorit ca o parte din proiecte să pună în lumină cum au evoluat instituțiile statului: A evoluat Justiția în o sută de ani? Cu certitudine da. A evoluat Educația? Cu certitudine da. Și așa mai departe. Și să încercăm să vedem dacă aceste documente pot să reprezinte un fel de raport peste o sută de ani. Ce s-a întâmplat cu România în o sută de ani? Care este evoluția țării noastre? În felul acesta putem și să constatăm și să comparăm – că au fost unele domenii în care evoluția a fost după o genetică mai rapidă, în alte domeni s-a evoluat mai lent. Avem obligația să facem acest lucru, a declarat Ecaterina Andronescu pentru PSnews.ro.

Mai mult decât atât, fostul ministru al Educației afimă că sunt și proiecte menite să refacă șirul evenimentelor din 1918: ”Apoi, sunt foarte multe proiecte care aduc în lumină evenimentul în sine. Festivaluri, foarte multe adunări comemorative, foarte multe întâmplări, să spunem, care încearcă să scoată în evidență actul Unirii și ce s-a întâmplat cu România după Unire”.

Totodată, întrebată care va fi soarta acestor proiecte în noul Executiv condus de al treilea premier propus de PSD de la începerea mandatului, Viorica Dăncilă, Ecaterina Andronescu a afirmat că atât Comisia pentru Centenar, cât și Ministerul Culturii așteaptă repartizarea banilor pentru proiecte.

”În acest moment, așteptam și așteptăm în continuare, pentru că s-a aprobat Bugetul și Ministerul Culturii, unde se află Secretariatul de Stat (care răspunde de proiectele Centenarului), așteptam repartiția banilor pe aceste proiecte și următoarea noastră ședință a Comisiei va fi cu reprezentantul Ministerului Culturii, cu Secretarul de Stat și cu toți membri comisiei, să vedem în ce măsură resursele financiare au fost repartizate, în așa fel încât ceea ce anunță Guvernul că vor reprezenta și se vor înscrie ca proiecte în proiectele Centenarului, lucrul acesta să se realizeze”, a declarat Ecaterina Andronescu pentru PSnews.ro.

Puteți urmări secvența de la minutul 19:12 și până la final

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *