90% dintre români nu sunt de acord ca România să părăsească NATO sau UE, iar 73% consideră că Rusia este un pericol pentru România, arată o cercetare sociologică Antena 3 CNN, cu primele rezultate despre ce cred românii. De asemenea, 91% dintre românii chestionați au spus că știu ce este extremismul. 89% au spus că vor vota la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar 51% au dezvăluit că vor vota diferit.
Astfel, potrivit cercetării sociologice Antena 3 CNN, 90% nu sunt de acord ca România să părăsească organizații precum NATO sau UE, în timp ce 5% sunt de acord.
73% dintre românii chestionați cred că Rusia este un pericol pentru România, în timp ce 24% nu cred asta. 3% nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare.
51% dintre românii chesitonați au declarat că un bărbat este mai potrivit pentru funcția de președinte decât o femeie. 25% consideră că o femeie e mai potrivită, iar 24% au răspuns că nu contează sexul.
81% dintre români au spus că ar fi de acord ca un bărbat să fie președinte dacă ar fi mai competent, în timp ce 11% au optat pentru o femeie.
În cadrul cercetării sociologice, românii au fost întrebați dacă știu ce este extremismul și dacă cred că vreunul dintre politicieni se încadrează la această categorie. 91% au spus că știu ce este extremismul, în timp ce 8% au răspuns că nu știu ce este.
În opinia românilor intervievați, 31% cred că Călin Georgescu se încadrează în categoria extremism, în timp ce 17% îl încadrează la extremiști pe George Simion, iar 19% pe Diana Șoșoacă. Câte 1% cred că Marcel Ciolacu sau Kelemen Hunor se încadrează la categoria extremist, 2% cred că Elena Lasconi se încadrează.
În opinia românilor intervievați, 39% consideră că interzicerea sau limitarea dreptului la libera exprimare și/sau opinie este caracteristica unei persoane publice care se încadrează la extremism. Tot 39% consideră că cenzura presei este caracteristica unei persoane publice care se încadrează la extremism. 3% consideră că interzicerea dreptului la manifestație reprezintă această caracteristică.
21% dintre români nu au știut sau nu au vrut să răspundă la întrebare. 5% au considerat fanatismul religios, și tot același procent au indicat limitarea accesului la servicii publice gratuite pe criterii de sex, religie, naționalitate se încadrează în caracteristica atitudinii extremiste.
De asemenea, 46% dintre românii chestionați au răspuns că toate variantele enumerate în chestionar reprezintă o caracteristică a unei atitudini extremiste a unei persoane publice.
71% dintre români au spus că preferă ca după alegerile parlamentare, România să fie condusă de un guvern format din partide pro-europene, iar 19% au răspuns în favoarea partidelor suveraniste.
35% dintre românii chestionați au spus că la parlamentare au optat pentru același partid pe care îl votează în mod normal, în timp ce 39% au spus că s-au decis în ultima săptămână. 9% au spus că s-au decis în ultimul an cu cine să voteze la parlamentare.
89% dintre români au spus că vor vota în turul 2 la alegerile prezidențiale. 7% au răspuns că nu vor vota, iar 4% au afirmat că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
81% dintre românii chestionați au declarat că au votat și la primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce 18% au spus că nu au votat.
Întrebați dacă vor vota diferit în turul doi la alegerile prezidențiale, 51% dintre români au declarat că da, iar 35% că nu. 14% au spus că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
Elena Lasconi, intenție dublă de vot față de Călin Georgescu
Întrebați cu cine vor vota la prezidențiale în turul doi, 31% au spus Elena Lasconi, 15% Călin Georgescu, 25% nu au răspuns, în timp ce 29% au spus că nu știu sau nu s-au decis încă.
Întrebați când au luat decizia de a vota cu un candidat, 35% dintre români au răspuns că în campania electorală, 27% au spus că după primul tur la prezidențiale, iar 19% înainte de campania electorală.
68% dintre români au spus că nu iau în calcul să emigreze sau să se mute din țară după alegerile din 1 și 8 decembrie, în timp ce 17% au spus că nu s-au gândit, dar o să ia în calcul această variantă.
În contextul deciziei CSAT privind primul tur al alegerilor prezidențiale, 51% dintre români au spus că alegerile prezidențiale nu ar trebui reluate, în timp ce 25% au avut o părere contrară. 24% au spus că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
11% dintre români au spus că au încredere foarte multă în corectitudinea procesului electoral în România, 15% au răspuns că au multă încredere, iar 35% nici multă, nici puțină. 19% au răspuns că au puțină încredere, iar 14% foarte puțină.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
