Skip to content
Opinii & Analize

Chinurile facerii coaliției. Două scenarii și rolul critic al președintelui

Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale alegerilor. Premiera nefericită este numărul total al votanților (diaspora+votanții din țară) de aproximativ 6 milioane, un record negativ pentru toate scrutinele parlamentare organizate în ultimele trei decenii. La Camera Deputaților, PSD a obținut 28,9%, iar la Senat 29,3%, la o distanță de sub 4 puncte față de PNL care a obținut 25,1% la Camera Deputaților, respectiv 25,5% la Senat. Alianța USR-PLUS a obținut 15,3% la Camera Deputaților și 15,8% la Senat. AUR a reușit să depășească 9% atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, iar UDMR a subperformat comparativ cu alegerile trecute cu 5,7%, respectiv 5,8%. Grație acestor rezultate, distribuția oficială a mandatelor de deputați și senatori este următoarea: PSD – 157 de mandate, PNL – 134, USR-PLUS – 80, AUR – 47 de mandate și UDMR – 30 de mandate. De asemenea, 18 mandate vor fi atribuite minorităților naționale.

În baza acestei distribuții a mandatelor, scenariile posibile și realiste pentru formarea unei coaliții de guvernare sunt limitate. O primă variantă care a trecut deja printr-o etapă de negocieri este coaliția PNL, USR-PLUS, UDMR care adună 244 de mandate, corespunzând unei majorități limitate de 52,4%. Un eventual eșec al partidelor de centru-dreapta de a ajunge la o înțelegere, nu lasă loc la prea multe alternative. Singura variantă minim realistă ar fi o mare coaliție stânga-dreapta între social-democrați și liberali, după modelul experimentat deja de ani mulți în Germania între creștin-democrați și social-democrați. PSD și PNL au mai experimentat în trecut un asemenea tip de colaborare.

Ipoteza unei coaliții între PSD și USR-PLUS este puțin probabilă, iar opțiunea implicării AUR într-un cabinet de coaliție este respinsă atât de AUR, cât și de restul partidelor. În plus, orice scenariu care ar aduce de aceeași parte a baricadei UDMR și AUR este exclusă. Guvernul de uniune națională cu implicarea tuturor partidelor este, de asemenea o variantă fantezistă având în vedere imposibilitatea practică de armonizare a relației între cinci partide cu obiective și discursuri adesea radical ostile.

Prin urmare, realist vorbind nu avem decât două scenarii: coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR, mai aproape de realizare și o mare coaliție PSD-PNL în cazul în care partidele de centru-dreapta se dovedesc incapabile de un compromis inteligent în negocierea pozițiilor principale din viitoarea arhitectură de putere.

Discuțiile pentru finalizarea unei coaliții de centru-dreapta s-au impotmolit din cauza a două poziții cheie, cea de premier, respectiv cea de președinte al Camerei Deputaților devenită foarte importantă atât din motive subiective (este o țintă personală pentru președinții PNL și USR), cât și din motive obiective (gestionarea unei majorității parlamentare limitate pentru susținerea unui cabinet de coaliție devine o activitate critică pentru supraviețuirea guvernului).

Este adevărat că acum nici nu trebuie să alunecăm în isterie. Au trecut abia câteva zile de la anunțarea rezultatelor alegerilor și este rezonabil să oferim ceva mai mult timp partidelor pentru a putea ajunge la un acord. Pe de altă parte, ne aflăm în cea mai gravă criză sanitară din ultimii 100 de ani și este la fel de rezonabil să ne așteptăm ca partidele să nu lungească nepermis blocajul. Țara trebuie să fie guvernată de un guvern cu puteri depline, mai ales că în prima parte a anului viitor va trebui să organizăm vaccinarea populației, cea mai mare operațiune logistică din istoria recentă a țării, decisivă pentru oprirea pandemiei și relansarea economiei. Un eventual eșec al campaniei de vaccinare va pulveriza economia României cu efecte devastatoare asupra nivelului de trai, ceea ce riscă să determine furtuni sociale fără precedent care pot mătura orice guvern și orice majoritate parlamentară.

Așadar nu avem timp de glume, nu avem timp de temporizări, nu avem timp de jocuri politice iresponsabile. Iar rolul președintelui va fi decisiv. Deocamdată, prin anunțarea faptului că nu s-a ajuns la o înțelegere politică, președintele a oferit partidelor un răgaz suplimentar. Însă, absența unui acord politic în următoarele zile îl va obliga pe Klaus Iohannis să vină cu o soluție proprie de premier capabil să adune o majoritate de criză în noul Parlament. Este atributul său constituțional și actul maxim de responsabilitate într-o situație critică pentru țară.

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *