Chisăliţă, despre preţul carburanţilor: Soluţia sustenabilă este o reducere ţintită şi temporară a TVA

Prețuri carburanți
Sursa foto: Pexels

Soluţia sustenabilă referitoare la ieftinirea carburanţilor în România nu este o tăiere generală mare de TVA la pompă, ci o reducere ţintită, temporară şi declanşată doar când preţul sau costurile de producţie trec anumite praguri, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

“Problema esenţială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât şi când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligaţii ale statului, precum plata pensiilor, salariilor şi a celorlalte cheltuieli publice esenţiale. În acelaşi timp, intervenţia trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii şi economiei (…) Formulat simplu, obiectivul este să identificăm unde, cât şi când poate statul să reducă acciza sau TVA la combustibil, astfel încât efectul pozitiv asupra agriculturii şi economiei să fie maxim, iar costul pentru buget să rămână suportabil, fără să pună în pericol pensiile, salariile şi celelalte cheltuieli publice obligatorii. În România, soluţia sustenabilă nu este o tăiere generală mare de TVA la pompă, ci o reducere ţintită, temporară şi declanşată doar când preţul sau costurile de producţie trec anumite praguri. Asta pentru că bugetul pe 2026 este deja tensionat, iar deficitul vizat este 6,2% din PIB”, apreciază specialistul, într-o analiză transmisă, luni, Agerpres.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize sunt foarte importante pentru buget, iar în primele două luni din 2026 încasările din TVA şi taxe pe produse energetice au crescut faţă de anul anterior. În viziunea lui Chisăliţă, aceste creşteri sunt ţinta principală care trebuie atacată şi restituită consumatorilor.

Analiza de specialitate evidenţiază că este nevoie de un model de decizie care să stabilească în mod riguros unde trebuie aplicată reducerea, cât se poate reduce, fără să destabilizeze bugetul, şi când trebuie intervenit, astfel încât măsura să ajute economia, nu să o dezechilibreze.“Un asemenea model ar trebui să pornească de la realitatea fiscală actuală, în România, cota standard de TVA este 21%, iar carburanţii sunt taxaţi la această cotă; în plus, accizele la carburanţi rămân o sursă importantă de venit bugetar. Totodată, bugetul pe 2026 este deja construit sub presiune, cu un deficit programat şi cu cheltuieli rigide mari, ceea ce înseamnă că orice reducere generalizată trebuie analizată foarte atent. În practică, întrebarea corectă nu este “se reduce sau nu se reduce?”, ci care este combinaţia optimă între reducere fiscală, protejarea sectoarelor sensibile şi menţinerea echilibrului bugetar? Din acest motiv, modelul ar trebui să distingă clar între: reduceri generale, aplicate tuturor consumatorilor, care costă mult bugetul; măsuri ţintite, aplicate acolo unde combustibilul afectează direct costul producţiei şi al transportului, mai ales în agricultură şi logistică. România foloseşte deja astfel de scheme ţintite în 2026, atât pentru motorina din agricultură, cât şi pentru compensarea din transport”, consideră şeful AEI.

Datele prezentate de către Chisăliţă arată că, pentru 2026, accizele sunt de aproximativ 3.059,80 lei/1.000 litri la benzina fără plumb, respectiv de 2.804,29 lei/1.000 litri la motorină.

Acesta susţine că, teoretic, România nu poate coborî accizele standard sub minimele Uniunii Europene (UE), adică 359 de euro (1.827 de lei)/1.000 litri la benzină fără plumb şi 330 de euro (1.679 de lei)/1.000 litri la motorină.

“Asta înseamnă, foarte practic, că sunt doar trei instrumente reale şi eficiente, la îndemâna Guvernului pentru a reduce imediat preţul: TVA general la toată pompă, acciză generală la toată pompa, scheme ţintite de rambursare/compensare pentru sectoarele sensibile şi grupurile vulnerabile. Cel mai bun raport între efectul economic şi costul bugetar îl are, de regulă, instrumentul 3. România foloseşte exact această logică, pentru transportatori există compensare de 65 bani/litru în perioada 1 ianuarie-31 martie 2026 şi 85 bani/litru în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2026. Pentru agricultură, statul a aprobat în 2026 un buget de 620 milioane de lei pentru schema de motorină, iar cuantumul rambursării este de aproximativ 2,697 lei/litru”, precizează Dumitru Chisăliţă.

Concret, reprezentantul AEI explică faptul că, realist şi prudent, se poate reduce TVA generală, cu maximum 1-2 puncte procentuale, temporar, şi doar în situaţii de şoc sever. De asemenea, o altă soluţie ar putea fi reducerea accizei generale, cu 20 bani/litru, ceea ce va produce, dacă se transmite integral şi se include şi efectul TVA peste acciză, o ieftinire la pompă de aproximativ 24 bani/litru.

Totodată, rambursările ţintite ar reprezenta o variantă fiabilă, dar numai pentru agricultură, transport de marfă, transport public de persoane şi, eventual, anumite activităţi productive cu intensitate mare de combustibil.

Pe data de 26 martie, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind declararea, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, a situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere, benzină şi motorină.

Actul normativ instituie măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză. Astfel, se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie şi/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic, fiind exceptate exporturile şi livrările intra-comunitare.

În acelaşi timp, prin această Ordonanţă, se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conţinutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a precizat, la finalul săptămânii trecute, că elaborarea Ordonanţei de Urgenţă care va introduce un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanţi este într-un stadiu avansat.

“Acest mecanism de accizare dinamică, care se va simţi direct în temperarea creşterii preţurilor la pompă, este gândit pentru a răspunde direct şocurilor externe şi pentru a permite ajustări graduale, în funcţie de creşterea simultană a preţurilor şi a cotaţiilor internaţionale”, a explicat Alexandru Nazare.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: