Ionel Scrioșteanu, secretar de Stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a vorbit pentru PS News despre faza în care se află proiectele ministerului în ceea ce privește reconstrucția podurilor de peste Prut și a subliniat importanța unei bune consultanțe pe care România trebuie să o acorde Republicii Moldova în perioada de pre-aderare la UE.
Secretarul de Stat a reamintit greșelile pe care România le-a făcut cu ani în urmă, când se afla la rândul său în perioada de pre-aderare în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. În interviul de mai jos sunt enumerate și proiectele acestui ciclu financiar al Ministerului Transporturilor în privința autostrăzilor.
“Din punct de vedere al infrastructurii de transport între România și Republica Moldova, vizăm să reconstruim cât mai mult din podurile pe care le-am avut peste Prut cu Republica Moldova. Am avut 23 de poduri până la urmă, în momentul în care fost preluată Basarabia de către Uniunea Sovietică și acum avem doar șase”.
Cinci noi poduri peste Prut
„Avem în diferite faze cinci poduri noi peste Prut, unul la nivel de autostradă, patru la nivel de infrastructură de drum național”.
Reconstruirea podului de la Albița
„Vizăm și modernizarea, reabilitarea și reconstruirea podurilor existente. Pentru reconstruirea podului de la Albița, vom demola podul vechi cu o bandă de sens și vom construi la patru benzi și la două benzi. Toate expertizele sunt finalizate, avem și partea de proiectare.
Suntem la partea de avizare, de exemplu și pe zona de mediu, pentru că este un pic mai complicată această zonă de mediu peste Prut, pentru că tot malul Prutului românesc este zonă de mediu protejată și atunci trebuie să urmăm toate procedurile pentru a construi un obiectiv nou.
Dar eu zic că anul viitor putem să avem și licitația pentru execuție și cu puțin noroc să și începem execuția lucrărilor”.
Construirea podului de la Albița va dura maximum 2 ani
„Prutul nu este un râu așa de impresionant ca să ne pună probleme. Anul viitor, în primăvară, cel mai târziu, vom începe și podul peste Prut, cel la nivel de autostradă, de la Ungheni.
În ceea ce privește podul simbolic pe care l-am construit între cele două ministere din Republica Moldova și România, este vorba despre un parteneriat prin care, printr-o comisie mixtă româno-moldoveană, colaborăm aproape zilnic în sensul de a sprijini Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană pe zona de transport și a crește capacitatea administrativă a instituțiilor pe acest segment de transport din Republica Moldova, de a scrie proiecte cu finanțare europeană, de accesa finanțarea și de implementa consultanța’.
Greșelile României în absorbția de fonduri pe zona de transport
„Oferim multă consultanță și aici pun accentul pe ce greșeli a făcut România în pre-aderare, post-aderare pe partea de absorbție pe fondurilor pe zona de transport.
Nu am avut capacitatea administrativă și din acest motiv, o parte, știți că cel puțin în primul ciclu financiar European, o parte din fondurile europene au fost dezangajate. Nu am accesat toate fondurile pe care le avem la dispoziție.
De exemplu, o măsură pe care am luat-o în ultimii trei, patru ani a fost să supracontractăm mult mai mult față de câte fonduri europene avem la dispoziție. Ăsta e un element foarte important, pentru că dacă dezvolți proiecte fix de suma pe care o ai la dispoziție, niciodată n-o să ajungi să cheltui acea sumă, pentru că intervin diverse. De exemplu, în licitație, întotdeauna prețul este mai mic față de cel estimat și atunci suma proiectelor niciodată n-o să dea suma finanțării și rămân bani necheltuiți.
Noi am supra-contractat în aproape de 300% fonduri europene și am reușit ca pe acest ciclu financiar pe care l-am închis în decembrie pe zona de transport, să atingem undeva la aproape 120% rată de absorbția, fonduri europene puse la dispoziția României ( perioada 2013-2020). Ciclul financiar de N plus trei ( se acordă 2 sau 3 ani, în plus). În decembrie, s-a închis posibilitatea de absorbție, din ciclu financiar trecut. La nivel de minister, la nivel de infrastructură de transport am avut o rată de absorbție de aproape 120%, vorbim de perioada în care se validează ultimele facturi,
Am început un nou ciclu financiar, “Programul de transport” (așa se numește) în această perioadă…o parte dintre proiectele pe care le-am contractat în ciclul financiar trecut, s-au fazat, așa se numește procedura și au intrat deja în finanțare și deja cheltuim bani pe acest ciclu financiar”.
Principalele proiecte ale Ministerului Transporturilor
„Cred că cel mai mare, cel mai important, este autostrada peste Carpați, Sibiu-Pitești. Avem acolo patru loturi, două care sunt în șantier și două pentru care începem șantierul în câteva luni. Este cea mai importantă axă de transport a României, fostul coridor patru care va lega Portul Constanța, această zonă București-Ilfov, peste Carpați, vestul Europei.
Nu mai puțin important, coloana vertebrală a Moldovei, Autostrada Moldovei, care leagă Bucureștiul, sudul României de Moldova, iar în acest moment 320km sunt efectiv în lucru, de la Ploiești până la Pașcani, de la Pașcani la Suceava. Tocmai am avizat în comitetul interministerial autostrada între Pașcani și Suceava, iar în următoarele luni a intrat pe același circuit și Suceava- Siret deci, la granița cu Ucraina”.
Podul de la Brăila-Galați: 1.000.000 de mașini au tranzitat podul din iulie până în decembrie 2023
„Podul de la Brăila-Galați este în trafic. Avem câteva dispute și în instanță și din punct de vedere tehnic între specialiștii Companiei de Drumuri și specialiștii lor vizavi de partea de programare a recepției și de închidere a unor neconformități constatate de specialiștii Companiei de Drumuri.
Din punct de vedere al circulației rutiere este sigur și vă spun că până în luna decembrie de la deschidere s-a depășit 1.000.000 de mașini care au tranzitat acest pod”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
