Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, care a murit la vârsta de 63 de ani într-un accident de elicopter, a urcat în teocraţia iraniană de la procuror ultraconservator la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă şi făcând presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale, în timp ce îşi netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al ţării, relatează Reuters.
Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt.
Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, întrezărind o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington.
În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri mondiale şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas.
Poziţia ultraconservatoare a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor. În câteva săptămâni, o tânără iraniană de origine kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat această lege.
Lunile de proteste naţionale care au rezultat au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clericali ai Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor.
„Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat atunci preşedintele.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
