Skip to content
Politică

Cine a păpat lunile de miere ale guvernării PSD. Trei reţete pentru dezastru EXCLUSIV

psd-ploiesti.ro

Redacţia PSnews.ro vă arată cine a mâncat lunile de miere ale guvernării PSD-ALDE – mai precis, trei reţete care au toate şansele să ducă actualul cabinet Dragnea-Grindeanu către dezastru.

Oricât de truist ar suna, orice executiv nou-instalat beneficiază de o perioadă de clemență din partea publicului și din partea opoziției – una denumită generic „lunile de miere post-campanie”. De regulă, intervalul este marcat de planuri glorioase, declaraţii sforăitoare, jocul de-a greaua moştenire, interviuri comode şi, pe alocuri, oarecare bătăi ale obrazului din partea presei pentru cine ştie ce nume dubios cooptat în echipa guvernamentală.

Ei bine, guvernul condus de către Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu a reușit contraperformanța de a nu beneficia de sus-numitele luni de miere, din trei motive pe care le vom expune în cele ce urmează.

Da, echipa PSD-ALDE se poate disculpa, invocând extrema tergiversare – complet nemotivată – de care au dat dovadă în primul rând tehnocraţii, fixând alegerile în decembrie (iar nu în noiembrie, ca de obicei), apoi preşedintele Klaus Iohannis în respingerea propunerii Sevil Shhaideh, apoi acelaşi Iohannis în promulgarea bugetului etc. Tocmai pentru că aceste motive nu au ţinut de voinţa coaliţiei PSD-ALDE, nu le vom invoca mai jos.

În schimb, vom aduce în discuţie trei factori ce ţin strict de voinţa echipei Dragnea-Grindeanu:

1. OUG 13 a fost o eroare majoră: şi ca prioritate de guvernare (stabilită greşit, ţinând cont că tema ei nu fusese cuprinsă explicit în promisiunile de campanie), şi ca dedicaţie pentru condamnatul definitiv Liviu Dragnea, şi prin prisma elaborării pompieristice, şi din punctul de vedere al comunicării peste umăr. Faptul că această ordonanţă de urgenţă a fost pusă pe tapet imediat după instalarea executivului Grindeanu și că ea a generat un val uriaş de proteste a dus la prima erodare de capital politic al actualilor guvernanţi.

2. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, cei din fruntea Executivului l-au înlocuit la Ministerul Justiţiei pe stresatul domn Florin Iordache cu elogiatul domn Tudorel Toader, prezentat într-o lumină favorabilă atât datorită împotrivirii la erata CCR care l-a reînscăunat pe Traian Băsescu în 2012, cât şi mulţumită prestigiului din lumea dreptului. Atât doar că Toader a creat o așteptare extremă (în principal în rândurile propriului electorat), dar prestaţia lui de ministru s-a fâsâit chiar în privinţa celui dintâi obiectiv pe care el însuşi l-a anunţat: evaluarea Codruţei Kovesi şi a lui Augustin Lazăr.

3. Deşi acest din urmă motiv este mai puţin vizibil în provincie, importanţa lui nu este deloc de neglijat, având în vedere că funcţia de care se leagă este a doua ca bazin electoral din România. Ne referim la funcţia de primar general, ţinând cont că primul fotoliu edilitar din Bucureşti a constituit în postdecembrism o trambulină atât pentru premierat (Victor Ciorbea), cât şi pentru preşedinţie (Traian Băsescu). Ei bine, în Capitală, principala problemă pentru PSD o reprezintă însăşi speranța cea mai mare a partidului: Gabriela Firea. De numele ei s-au angajat cele mai mari speranțe și proiecte ale electoratului și ale activului social-democrat, ajungându-se până acolo încât Firea să fie vehiculată pentru candidatura la prezidenţialele din 2019. Fostul senator a câștigat confortabil Primăria Bucureştilor pe 5 iunie (cu 42,97%, faţă de 30,52% cât a luat Nicuşor Dan – următorul clasat).

Cu toate acestea, luna iunie pune capăt primului an de mandat al Gabrielei Firea, care este departe de a ne aduce în faţa ochilor realizări măreţe: oraşul se prezintă la fel de murdar, la fel de paralizat rutier, are semafoare la fel de nesincronizate, parcagiii încă infestează zonele centrale, nu a venit niciun mare investitor etc. etc. Singurele beneficii pe care le-a adus Firea bucureștenilor sunt decorațiunile inutile de Paști și banii exorbitanţi cheltuiţi pentru statui. Da, PSD-ista se disculpă, invocând faptul că demersurile pentru statui (cu tot cu sume) fuseseră deja începute de către administraţia Sorin Oprescu, dar ea ar fi putut măcar să vină în faţa Consiliului General cu propunerea de reducere a bugetelor.

Iată, aşadar, cum binecunoscutul slogan de campanie al PSD-ului „Îndrăzneşte şi tu să crezi în România!” riscă să se transforme în „Îndrăzneşte şi tu să nu te baţi cu cărămida-n piept aiurea!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *