Skip to content
Economie Societate

Cine are de suferit în scenariul unei deconectări în masă de la sistemul centralizat de termoficare?

Inquam Photos / George Călin

Avariile repetate şi zilele petrecute în frig şi fără apă caldă pe timpul iernii ar putea să îi determine pe mulţi dintre bucureşteni să ia serios în considerare opţiunea deconectării de la sistemul centralizat de încălzire.

Dacă problemele se vor ţine lanţ în continuare, nu ar trebui să ne mirăm dacă la vară o să înceapă marea deconectare, a declarat în cadrul ediţiei din decembrie a emisiunii imoExpert Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, scrie Adevarul.

„Marea deconectare va crea un paradox. Cu cât scade numărul de consumatori, cu atât scade eficienţa unui sistem centralizat de încălzire. Culmea e că într-un sistem mai puţin eficient vor rămâne exact cei dintre noi care nu avem resurse să punem un alt sistem de încălzire”, a declarat Mereuţă.

„Nu e greu să iei o decizie, să îţi pui o centrală. Problema este care e pasul următor şi dacă toată zona respectivă va avea resursa de gaz pentru a avea cu toţii centrală de apartament. Dacă vor avea resursa de energie electrică, puterea instalată necesară, pentru a-şi putea pune, cine ştie, am văzut tot felul de soluţii – panouri, centrale”, a mai adăugat el.

Preşedintele Ligii Habitat a ţinut să clarifice o confuzie des întâlnită în discuţiile legate acest subiect – deconectarea este cea care se face individual, pe apartament, în timp ce debranşarea face referire la deconectarea întregului imobil de la sistemul centralizat de termoficare – şi a menţionat că astfel de decizii duc la certuri între locatari.

„Este posibilă deconectarea, dar este calea sigură către conflicte în interiorul asociaţiei, cât timp nu se debranşează tot blocul. Este posibilă cu acordul vecinilor, cu hotărârea Adunării Generale, cu un proiect aprobat de furnizorul de servicii, RADET în cazul Bucureştiului, Termoenergetica pe nou. După aceea, trebuie să ai o distribuţie de gaz pe orizontală, cu contorul tău de gaz, şi să îţi pui un alt sistem de încălzire – pe gaz sau electric”, a mai explicat Mereuţă.

Investiţia iniţiată pe care trebuie să o faci pentru a-ţi instala o centrală termică în apartament ajunge la circa 8.000 de lei, sumă din care centrală reprezintă 3.000-3.200 de lei.

În opinia sa, însă, şansa unui oraş de dimensiunea Bucureştiului rămâne un sistem centralizat de termoficare. „Am văzut primării care erau foarte mândre că au îngropat sistemul centralizat, că au scăpat de el. E simplu să renunţi, cum spune legea administraţiei publice, la o responsabilitate exclusivă. (…) E ca şi cum m-ai spune pe ordine publică – ia, descurcaţi-vă voi între voi, ce să mai plătim noi Poliţie Locală. Aşa e şi la sistemul centralizat de încălzire. E mult mai simplu să îi spui omului – descurcă-te”, a conchis preşedintele Ligii Habitat.

1 comentariu la “Cine are de suferit în scenariul unei deconectări în masă de la sistemul centralizat de termoficare?

  1. Am vazut primaria Bucuresti care e foarte mandra ca toaca 25% din buget pe subventii ca sa „tina” gigacaloria la un pret incredibil de mic, neschimbat din 2009.

    Nu este greu sa subventionezi gigacaloria, cata vreme nu o faci din buzunarul personal, ci din taxele bucurestenilor.
    Intrebarea este:
    – avem vreun oras termoficat care NU subventioneaza gigacaloria?

    NU, pentru ca nu ar putea concura la pret cu centralele individuale!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *