Cine e femeia cu rol cheie în rețeaua rusă de boți care recrutează spioni în Europa

Sursa foto: pixabay.com

Mai multe canale Telegram pro-război le-au cerut în ultimelor șase luni vorbitorilor de limbă rusă din Europa să spioneze bazele militare ale NATO și să trimită informațiile în Rusia. Recruții au fost instruiți să fotografieze bazele militare și să cumpere ghiduri și carduri SIM pentru a le trimite în Rusia. Pentru a descoperi cine se află în spatele operațiunii și cum funcționează acest sistem, un jurnalist de la Novaya Gazeta Europe a pretins că e interesat să ajute armata rusă prin intermediul unui bot și a documentat cum funcționează sistemul, scrie site-ul Meduza.

În fiecare lună, informații despre un bot, chat automat, pe care rezidenții din Europa și Ucraina pot transmite „locațiile instalațiilor militare inamice” sunt distribuite pe un canal Telegram dedicat „sprijinirii participanților la operațiunea militară specială din Crimeea”. „Dacă ești gata să ajuți, te vom instrui ce trebuie să faci”, este unul din mesajele distribuite. „Avem nevoie de ochi și urechi în Ucraina și în toată Europa”.

Grupul de Telegram creat pentru recrutarea spionilor este mic, cu doar câteva mii de membri, dar postările sale sunt distribuite frecvent în grupuri mai mari și pe diverse chat-uri, așa că ajung la zeci de mii de utilizatori. Cel mai des, acestea sunt repostate de un utilizator Telegram cunoscut sub numele de KS. Potrivit investigației Novaya Gazeta Europe, sunt inițialele lui Ksenia Temnik, șefa departamentului juridic al Comisariatului militar rus de înrolare din Crimeea. Temnik, care a primit un pașaport rusesc în aprilie 2014, la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia, a avut diverse roluri în administrația de ocupație a regiunii, începând de atunci. La împlinirea a cinci ani de la anexarea Crimeei, ea a primit o medalie și, de asemenea, administrează mai multe grupuri Z pro-război pe Telegram, potrivit sursei citate.

„Să începem cu pași mici”

Un jurnalist de la Novaya Gazeta Europe a contactat canalul menționat în anunț, dându-se drept un rezident european dispus să ajute. Botul a răspuns în 30 de minute, întrebând despre orașul de reședință și dacă locul de muncă are vreo legătură cu companii militare.

Jurnalistul sub acoperire a primit instrucțiuni să trimită fotografii și videoclipuri cu operațiunile militare ale NATO. „În timpul ce călătorești, e posibil să observi transferuri de echipamente sau să identifici amplasamentele instalațiilor militare. Suntem interesați în mod deosebit de transferul și depozitarea echipamentelor, precum și de locurile în care sunt pregătiți specialiști ucraineni”, i-a explicat operatorul canalului. Rușii i-au cerut jurnalistului să cumpere hărți și ghiduri din fiecare țară pe care o vizitează. Cu cât este mai detaliată scara la care e realizată harta, cu atât mai bine, i s-a spus. De asemenea, i s-a explicat să cumpere carduri SIM de telefon care ar putea fi activate local și trimise apoi în Rusia prin cunoscuți.

Operatorul canalului a subliniat importanța activității de monitorizare în apropierea graniței cu Belarus, unde bănuia că ar putea fi adunate trupe NATO. De asemenea, rușii doreau să obțină informații despre măsurile de securitate, împrejmuire și amplasarea unităților și echipamentelor militare în baze, precum și despre prezența specialiștilor străini și a vehiculelor acestora.

„Totul este foarte individualizat. Să vedem ce poți face în siguranță din lista pe care am conturat-o. Noi ți-am oferit principalele domenii pe care să te concentrezi”, i-au spus.

Potrivit operatorului, indivizii care comunică cu informatorii prin intermediul botului servesc în Forțele Aeropurtate ale Rusiei. Când jurnalistul i-a întrebat direct de ce sunt necesare informațiile și dacă acestea vor fi folosite pentru sabotaje, ei i-au răspuns: „Să începem cu pași mici – cu informațiile.”

Operatorul a transmis, de asemenea, sfaturi de siguranță: șterge fotografiile imediat după trimitere, curăță chat-urile compromițătoare, evită să discuți despre sprijinul pentru Rusia, creează o explicație plauzibilă pentru a explica orice interes față de site-urile vizate. Rușii au dat asigurări că în cazul în care ceva merge prost vor face „tot ce ne stă în putere” pentru a ajuta, deși nu au precizat ce fel de asistență vor oferi. Ei au cerut și detalii personale – „ca să știm pe cine să extragem”.

Pentru a verifica conexiunea botului cu armata rusă, jurnalistul – dându-se drept un potențial voluntar – a contactat-o ​​pe Ksenia Temnik și a întrebat-o dacă poate confirma că personalul militar rus se află într-adevăr în spatele botului. Iar ea i-a răspuns: „Da, sigur, sunt oamenii noștri.”

Sabotaje și incendieri

În ultimul an, autoritățile din mai multe țări ale Uniunii Europene au acuzat serviciile de informații ruse de implicare în acțiuni de sabotaj pe teritoriul lor. În Estonia, zeci de persoane au fost arestate și acuzate că au acționat la ordinul rușilor. Acuzațiile includ profanarea monumentelor naționale și monitorizarea proprietăților funcționarilor publici și ale jurnaliştilor.

În Letonia, mai mulți indivizi au fost recrutați pentru a spiona o bază aeriană a NATO și pentru a comite acte de vandalism în cazărmi militare. Potrivit jurnaliştilor de la Re:Baltica, recrutarea s-a făcut prin Telegram. Doi bărbați din Letonia sunt, de asemenea, judecați în prezent pentru că au încercat să incendieze Muzeul Ocupației din Letonia.

În aprilie 2024, procurorii germani au anunțat arestarea a două persoane cu dublă cetățenie rusă și germană, suspectate că ar fi planificat atacuri și explozii la sit-uri industriale și militare.

În 2023 autoritățile poloneze au arestat un grup acuzat că plănuia să saboteze trenuri care transportau arme și provizii către Ucraina, care ar fi acționat la ordinele Rusiei.

În septembrie trecut, jurnaliștii din cadrul Proiectului de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției (OCCRP) au relatat despre un canal de Telegram similar, folosit pentru a recruta sabotori. La acea vreme, cei care operau botul încurajau în mod deschis jurnaliștii care s-au prezentat drept recruți să comită crime grave – inclusiv incendieri, sabotaj și chiar crimă. Telegram a confirmat ulterior că botul a fost blocat.

Românul care a spionat pentru Rusia și a trimis la Moscova informații militare

În decembrie 2024, Alexandru Pişcan, acuzat de DIICOT că a trimis la Ambasada Rusiei de la Bucureşti imagini cu obiective militare româneşti sau aparţinând NATO, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la cinci ani şi şase luni închisoare cu executare pentru trădare. Bărbatul a fost arestat preventiv în luna mai 2024, măsura fiind prelungită ulterior de mai multe ori.

DIICOT susţine că, începând cu anul 2022, Alexandru Pişcan a supravegheat obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informaţii cu caracter militar şi efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă şi deplasarea personalului în zona de graniţă cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomaţi din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Potrivit Codului penal, infracţiunea de trădare se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, însă Alexandru Pişcan a beneficiat de o pedeapsă redusă după ce şi-a recunoscut vinovăţia în timpul procesului.

Conform presei locale din judeţul Prahova, Alexandru Pişcan își anunțase în luna martie intenţia de a candida pentru funcţia de primar al municipiului Ploieşti.

La o zi după arestarea lui Pișcan, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunța că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București, pentru activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.

Citeste mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: