Skip to content
Politică

Cine este Arhitectul Dezastrului pentru PNL EXCLUSIV

presalocala.com

Citiți, în cele ce urmează, cine este arhitectul dezastrului care a împins Partidul Național Liberal (PNL) către binecunoscuta înfrângere electorală de pe 11 decembrie.

Pe 5 iunie (imediat după încheierea alegerilor locale), redacţia PSnews.ro v-a prezentat un amplu material (disponibil în linkul de mai jos) despre cauzele care au dus la eşecul electoral al PNL la nivel naţional.

CITIŢI ŞI: Scormonind printre ruine: 15 motive pentru care PNL a pierdut alegerile EXCLUSIV

Acum, PSnews.ro vă arată cine a stat în spatele prăbușirii suferite de către PNL pe 11 decembrie.

Înainte de începerea campaniei, liberalii s-au văzut pe cai mari, crezând că au în buzunar unul dintre atuurile care l-au făcut câștigător pe Traian Băsescu în campaniile anilor 2000-2012.

Este vorba despre omul care a reușit să stârnească emoția și votul românilor în acele vremuri, lăsând niște mesaje-emblemă în știința politică românească.

Mai întâi, să facem o listă:

  • ardeiul din 2000, însoțit de sloganurile „Are o fire iute. Votează-l!” și „Arde-i pe corupți!”;
  • calamburul „Prim ar vrea să fie” din primăvara lui 2004, precum și SMS-urile care începeau cu „Și dacă ramuri bat în geam/ Și tu votezi cu Bombo”;
  • entuziastul strigăt „Să trăiți bine!” din toamna-iarna aceluiași an și rima „Nu pot ei fura cât puteți voi vota”;
  • indignata scandare „Alo, 322! Vrem președintele-napoi!” din primăvara anului 2007 (cu referire la cei 322 de parlamentari care îl suspendaseră pe Traian Băsescu);
  • lozinca „Băsescu luptă pentru tine”, dar, mai ales, acuzațiile legate de mineriade, Iliescu, comuniști, Revoluție etc. din 2009, ca direcții de atac împotriva PSD-istului Mircea Geoană;
  • „Flacăra Democrației”, pe care Traian Băsescu o agita în 2012 la garajul celei de-a doua suspendări, având pe fundal Constituția.

Toate aceste tactici de campanie au un numitor comun: un consultant politic cunoscut opiniei publice prin calitatea de „eminență cenușie” a campaniilor electorale, inclusiv în cazul celei parlamentare duse de către PNL în acest an. L-am numit pe Felix Tătaru, președintele grupului de agenții GMP.

Acesta se legitima prin unele proiecte conduse pentru membrii din guvernul Cioloș, iar transferul către PNL a fost, în felul acesta, mult mai ușor de făcut. Suma monumentală care a stat la baza contractului cu formațiunea liberală (sursele PSnews.ro indică sume apropiate de 1 milion de euro) a fost, aparent, justificată de reputația personajului și a companiei pe care o conduce. Însă desfășurarea campaniei a contrazis orice fel de plan pe care liberalii și l-au făcut cu personajul în cauză.

Pentru că aici voiam să vă aducem…

…adică la cazul PNL.

Din nou, ne vedem nevoiți să facem o listă, de data aceasta a greșelilor cel puțin naive de strategie de campanie pe care Felix Tătaru le-a făcut în relația cu PNL:

1. Afișe unde sigla PNL apărea surghiunită într-un colț, la dimensiuni abia vizibile. Dăm două exemple găsite la o căutare sumară pe Google:

Image result for candidat pnl camera deputatilor

(sursa foto: ziarulincomod.ro)

Image result for candidat pnl camera deputatilor

(sursa foto: romaniantribune.net)

Mult mai vizibil era butonul de „play” (triunghiul galben), de parcă românii ar fi ales un casetofon pe buletinele de vot. Ignorarea siglei PNL a dus la dificultăți de comunicare, în special în mediul rural, unde tradiționalul îndemn al liderilor liberali către oameni este: „Votează Săgeata!”

2. Alegerea sloganului de campanie este cel puțin neinspirată, dacă nu chiar agramată, fiind pentru prima dată când s-a optat pentru un slogan care nu conține verb. Prima lecție de politologie pe care Felix Tătaru suntem convinși că o știe este că sloganul îndeamnă la ceva, nu descrie ceva. Orice contracandidat ar fi putut adăuga peste sloganul PNL semne de punctuație care i-ar fi schimbat sensul – de exemplu: „România, înainte?”

3. Principala figură promovată pentru asocierea cu PNL a fost Dacian Cioloș, omul care nu s-a regăsit pe buletinul de vot (degeaba l-au căutat babele) și al cărui profil sociologic spunea foarte clar că face un transfer de voturi către USR, și nu către PNL, având în vedere că partidul lui Nicușor Dan se promova mult mai agresiv pe laturile reformistă și tehnocrată.

4. Spoturile de campanie ale PNL trimiteau cu link către fantomaticul site al lui Dacian Cioloș Ro100.ro (după numele platformei-program elaborate de către premier), portal care, conform informațiilor obținute de către PSnews.ro, în plină campanie electorală, nu depășea 300 de vizitatori unici pe zi;

5. Brandul PNL (istorie, tradiție, Brătieni, libera inițiativă, drepturile omului etc.), cel mai puternic pe care îl au liberalii în momentul de față, pur și simplu nu a fost folosit în campania legislativă. Vă puteți convinge singuri, comparând vizualizările de pe Youtube ale următorului clip (care face apel la istoria PNL) cu cele din spotul pe care îl veți găsi la finalul listei (despre care vorm vorbi în ultimul punct):

6. Este prima campanie în care partidul care a dat președintele țării nu a făcut niciun demers să capitalizeze imaginea încă bună a acestuia în rândurile electoratului. Concret, nu a fost făcută niciun fel de legătură cu președintele Klaus Iohannis, ba chiar mai mult: șeful statului a avut parte de relații virulente în unele momente din partea liberalilor, exemplul cel mai relevant fiind acela când „maestrul” Ghiță Falcă a carotat discursul lui Iohannis care făcea apel la toleranță.

Amintim, pe această cale, că Felix Tătaru în 2016 NU a repetat tactica anilor 2000-2012 – ne referim aici la asocierea partidului cu candidatul care i-a adus ultima mare victorie. Mai pe românește: Tătaru a ratat ocazia să facă asocierea „PNL-Klaus Iohannis”, așa cum, în deceniul trecut, alipise imaginea lui Traian Băsescu de cea a PD(L)-ului;

7. Cireașa de pe tort: opera de mai jos, această struțocămilă jenantă, care, probabil, s-a vrut o parafrază a capodoperei „Persona” regizate de Ingmar Bergman, însă a ieșit ceva asemănător cu o pledoarie pentru perversiunile BDSM:

Spotul de mai sus deja a intrat în gura revistei VICE, la sfârșitul lunii trecute. Spicuim câteva citate din amănunțitul comentariu pe care îl găsiți AICI, însoțit de GIF-uri care scot în evidență secvențe-cheie din filmuleț:

„Clipul începe tenebros cu femeia în ie care stă în beznă. Părul care i se prelinge pe chip ca-n cazul poltergeistului feminin din seria The Ring, ca să-i ascundă privirea de rușine în fața PNL-ului. Ea spune: «Există ceva în mine care mă face să fiu rea și hoață». Femeia din clip pare o creatură htoniană care s-a ridicat din bezna primordială a cosmosului, simbolică pentru haosul și necazurile care au cuprins țara noastră. (…) Ori asta, ori vrea să ne spună că România a fost o fată obraznică și merită pedepsită. Și că ar trebui să nu mai îndesăm chestii în ea care o fac rea și hoață, că se simte violată. (…) Schizofrenia țării se întețește în momentul în care femeia-România spune: «Am voci care-mi șoptesc să fiu coruptă, dar și o lumină care mă îndeamnă să stau dreaptă». E greu de zis ce-i vor șopti vocile mai departe, dar ăsta nu-i niciodată un semn de bun augur. (…) Evident, accentul cade pe cuvintele lascive «mă deschid», ca să nu uiți niciodată că e și o încărcătură erotică în spatele acestui conflict interior”.

Am fi putut spune: „Restul e tăcere”…

…dacă am fi publicat acest material înainte de alegeri. Dar, cum deja cunoaștem scorul de pe 11 decembrie, concluzia mai precisă este: „Restul e tuș de ștampilă pe PSD”. Și destrămarea unui mit din domeniul consultanței politice. Exact: însuși Felix Tătaru, de data aceasta Arhitectul Dezastrului.

1 comentariu la “Cine este Arhitectul Dezastrului pentru PNL EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *