Liderul AUR George Simion, candidatul pentru alegerile prezidenţiale care s-a clasat pe primul loc după primul tur, a declarat într-un interviu miercuri pentru PrimaNews că dacă va ajunge preşedinte, va organiza un referendum pentru ca românii să decidă dacă vor „turul doi înapoi” și că intenționează să își dea demisia dacă referendumul va trece. Totodată, Simion a reafirmat că îi va oferi postul de premier lui Călin Georgescu.
Cine și în ce condiții poate convoca un referendum național
Legislația românească prevede trei tipuri de referendum național și două tipuri de referendum local. În ceea ce privește referendumul național, există cel pe care îl convoacă președintele și prin care românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform articolului 90 din Constituție.
Mai poate fi convocat referendum pentru modificarea Constituţiei, după ce propunerile au fost aprobate cu voturile a două treimi dintre parlamentari, și pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia, votată de Parlament. Ambele tipuri de referendum au caracter decizional, iar efectele sunt directe. Referendumul pe teme de interes național are caracter consultativ, iar efectele sale sunt indirecte.
Efectul indirect este explicat de CCR ca apărând în momentul în care rezultatul „necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”.
Totuși, voința poporului nu trebuie nesocotită, iar rezultatele referendumului trebuie puse în practică, chiar dacă este vorba despre un demers consultativ, a decis CCR: „efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituţie sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional”.
Nu există însă un termen până la care rezultatele trebuie puse în practică, așa că o decizie poate fi amânată la nesfârșit. Un exemplu este rezultatul referendumului din 2009, când românii s-au pronunțat pentru un Parlament cu 300 de aleși. În acest moment, în Parlament sunt 465 de deputați și senatori.
În ceea ce privește temele pentru care președintele poate convoca un referendum, legislația prevede că acestea sunt „de interes național”. Articolul 11 din legea referendumului (legea 3/2000) stabilea câteva teme, dar CCR a declarat neconstituțional acest articol.
În ceea ce privește modalitatea de inițiere și desfășurare a referendumului pe o temă de interes național, Legea 3/2000 este destul de clară și prevede parcursul intern care trebuie efectuat:
“Art.11: (1) Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.
(2) Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui.
(4) Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.”
Curtea Constituțională a decis, în 2006, că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia.
Actul normativ intern care reglementează organizarea și desfășurarea referendumului este Legea 3/2000 modificată și completată prin Legea 341/2013. Potrivit acestuia:
“Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.
“Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”.
“Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
