Alegerile legislative anticipate din Olanda au adus una dintre cele mai strânse confruntări politice din istoria recentă a țării. Partidul liberal D66 și formațiunea populistă de extremă dreapta a lui Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV), au încheiat scrutinul aproape la egalitate, potrivit datelor comunicate de Reuters, Politico și televiziunea publică olandeză NOS.
După numărarea a peste 99% din voturi, cele două partide au obținut câte 26 de mandate în Parlament, diferența fiind de mai puțin de 1.500 de voturi. Totuși, evoluția celor două formațiuni merge în direcții opuse: D66 câștigă teren, în timp ce PVV pierde 11 locuri față de alegerile din 2023.
D66, partidul în ascensiune
Partidul Democraților 66 (D66), condus de tânărul liberal Rob Jetten, a înregistrat o creștere spectaculoasă, cu 17 mandate în plus față de scrutinul precedent. Formațiunea este văzută ca marele câștigător moral al alegerilor.
În contrast, PVV, condus de Geert Wilders – liderul cunoscut pentru discursul anti-islam și pentru pozițiile eurosceptice – a pierdut din influență după ce chiar el a provocat prăbușirea fostei coaliții de guvernare, în urma unor dispute privind politica de migrație.
Izolarea lui Wilders
Deși a obținut un scor apropiat de D66, Geert Wilders se confruntă cu o problemă majoră: nicio formațiune importantă nu dorește o alianță cu partidul său.
Pentru a forma o majoritate parlamentară sunt necesare 76 de mandate, ceea ce face inevitabilă o coaliție între cel puțin patru partide.
Potrivit Reuters, una dintre formulele posibile ar putea fi o alianță între D66, creștin-democrații CDA, liberalii de centru-dreapta VVD și coaliția Verde–Laburistă (GL-PvdA).
Formarea unei majorități stabile se anunță însă complicată și ar putea dura luni de zile.
Extrema dreaptă, în pierdere de viteză
Rezultatul acestor alegeri este privit în Europa ca un barometru pentru forțele populiste. După ce a câștigat clar scrutinul de acum doi ani, PVV a intrat la guvernare alături de partide de centru-dreapta, însă coaliția s-a dovedit fragilă și marcată de conflicte interne.
Wilders și-a retras sprijinul, prăbușind executivul, iar o parte a electoratului l-a considerat responsabil pentru eșecul guvernării și pentru lipsa de soluții la criza locuințelor sau la costurile ridicate din sistemul de sănătate.
Deși retorica sa dură anti-imigrație a rămas neschimbată, majoritatea partidelor olandeze au preluat între timp teme similare, adoptând poziții mai ferme privind controlul migrației.
Un mesaj pozitiv și o campanie optimistă
D66 s-a poziționat ca alternativa pro-europeană și reformistă într-un climat politic dominat de discursul populist.
Fondat în 1966, partidul promovează valori liberale și progresiste, fiind membru al grupului Renew Europe din Parlamentul European, alături de formațiuni precum USR din România.
Campania din 2025 s-a concentrat pe criza locuințelor, promițând construcția unor orașe noi, investiții în energie verde accesibilă și o mai bună educație publică. Sloganul campaniei – „Este posibil” – a fost inspirat de optimismul lui Barack Obama („Yes We Can”), și a devenit simbolul unei reveniri la speranță într-un climat politic tensionat.
Poziție mai fermă față de migrație
Deși rămâne un partid liberal, D66 a adoptat o linie mai strictă privind migrația, propunând ca cererile de azil să fie procesate în afara Uniunii Europene.
Liderul Rob Jetten a subliniat nevoia de echilibru între umanitate și pragmatism, în contextul prăbușirii succesive a două guverne din cauza disputelor pe această temă.
Totodată, partidul a revendicat drapelul național olandez ca simbol al unității, după ce acesta fusese întors invers în timpul protestelor fermierilor și instrumentalizat de extrema dreaptă. „Suntem o țară extraordinară și putem fi mândri de ea”, a spus Jetten la finalul alegerilor.
Rob Jetten, posibil viitor premier
În vârstă de 38 de ani, Rob Jetten a fost supranumit în trecut „Robotul Jetten” din cauza discursurilor sale rigide, însă între timp a devenit un lider abil și carismatic, capabil să atragă electoratul urban și tânăr.
După retragerea diplomatei Sigrid Kaag, el a preluat conducerea partidului în 2023 și se află acum în pole position pentru funcția de prim-ministru.
„Suntem un partid mic, dar important în istoria Olandei. Vom colabora cu multe formațiuni, pentru că doar împreună putem aduce stabilitate”, a spus Jetten în noaptea alegerilor.
Chiar și așa, misiunea sa se anunță dificilă: pentru a obține majoritatea, D66 va trebui să aducă la aceeași masă partide care, până ieri, au fost adversari direcți.
Rezultatul alegerilor olandeze marchează un moment de cotitură: extrema dreaptă își pierde din forță, iar liberalismul progresist revine în prim-plan. Rămâne însă de văzut dacă optimismul D66 și deviza sa – „Este posibil” – se vor transforma într-o nouă eră de stabilitate politică pentru Olanda.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
