Recentele schimbări anunțate de Mark Zuckerberg privind politica de moderare a conținutului pe Facebook și Instagram au generat controverse și reacții mixte.
Renunțarea la cenzura excesivă poate fi interpretată atât ca un progres, cât și ca o provocare. Teoretic, organizațiile de fact-checking se ocupă cu identificarea și demontarea informațiilor false care apar în spațiul public. În practică, însă, „fact-checkerii” ce fac?
Cine sunt fact-checkerii din România?
În 2020 se anunța că Facebook va avea o echipă de fact-checkers în România, adică oameni care vor verfica informaţiile trunchiate sau false de pe platformă. Era vorba despre un proiect al companiei împreună cu agenţia de presă AFP. Concret, un „examinator al informaţiilor autorizat prin Reţeaua Internaţională de Verificare a Faptelor” verifica postările care puteau să dezinformeze sau să împrăştie informaţii false în reţea.
„Suntem încântaţi să lansăm în România, alături de AFP, programul nostru de verificare independentă a informaţiei. Lupta împotriva ştirilor false este o responsabilitate pe care o luăm în serios, de aceea lucrăm constant la modalităţi de stopare a răspândirii dezinformării pe platforma noastră.
AFP este partenerul nostru cheie pentru verificarea informaţiei, având jurnaliştii în teren în întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare ca parteneriatul nostru să continue pe măsură ce ne extindem în România”, spunea la acea vreme Jakub Turowski, Head of Public Policy pentru Polonia, statele Baltice, România şi Bulgaria.
Astfel, fact-checkerii din România au fost contractați de Meta pentru a identifica și eticheta conținutul considerat fals sau înșelător. Aceștia au avut un rol central în filtrarea informațiilor distribuite pe rețelele sociale, dar în același timp au fost criticați pentru lipsa de obiectivitate și pentru tendința de a susține anumite agende.
În România, principala platformă dedicată fact-checking-ului este FACTUAL.
FACTUAL este primul site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. Proiectul a fost fondat în 2013 și lansat formal în mai 2014 de un grup de ONG-iști, corporatiști, antreprenori și consultanți politici, potrivit descrierii de pe site-ul oficial. Din august 2014, proiectul e implementat de Asociația Funky Citizens, care anunța în iulie 2022 că „redactorii Factual vor începe în zilele următoare identificarea și verificarea postărilor de pe Facebook și Instagram care au conținut posibil fals sau scos din context. Mai departe, Meta va semnala ca atare postările raportate, le va micșora vizibilitatea și va impune limitări paginilor care au conținut raportat în mod constant”.
Cine conduce echipa FACTUAL și ce e Funky Citizens
Echipa de fact-checkeri români este condusă de 19 jurnaliști:
- Ana Poenariu – redactor, editor și coordonator proiect
- Adela Mohanu – redactor, editor
- Radu Dumitrescu – monitorizare
- Horațiu Bontea – redactor
- Maria Voinea – redactor
- Silviu Morcan – redactor
- Dana Coțovanu – redactor
- Diana Maria Nădejde – redactor
- Răzvan Robu – redactor
- Alexandra Muscalu – redactor
- Diana Nădejde – redactor
- Carmen Lucuț – redactor
- Adelina Răchită – redactor
- Marina Iulia Temle – redactor
- Constantin-Gheorghe Moldovan – redactor
- Cătălina Ifrim – redactor
- Ioana Târziu – redactor
- Alexandra Perju – redactor
- Diana Sipos – redactor
FUNKY CITIZENS e o asociație înființată în 2012 de Jelea Livia și surorile Calistru, Elena Alexandra și Alina Mihaela, având ca scop declarat „promovarea drepturilor omului, dezvoltarea sustenabilă, responsabilitatea socială și individuală prin cetățenie activă, educație civilă și culturală, atât prin activități proprii, cât și prin sprijinirea inițiativelor care își propun obiective similare”. Ȋncă de la înființarea asociației, Elena Calistru a fost președinte. Născută la 10 Februarie 1986, ea a absolvit Colegiul Național Unirea din Focșani, iar apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București. Calistru a absolvit facultatea în 2007, iar un an mai târziu s-a angajat la Transparency International România, un ONG finanțat și de CEE Trust, Apoi, a continuat la EPAS, alături de Codru Vrabie. Iar în 2012 s-a decis să-și facă propriul ONG și-a înființat FUNKY CITIZENS.
Și astfel, Funky Citizens, prin proiectele de fact-checking precum Factual, a ajuns să fie „Ministerul Adevărului” din romanul distopic 1984 al lui George Orwell. În această carte, „Ministerul Adevărului” avea misiunea de a controla informația, stabilind ce este „adevărat” și manipulând faptele în funcție de interesele autorităților. La fel, Funky Citizens a fost perceput de mulți ca o entitate care își asumă autoritatea de a decide ce informații sunt corecte în România, având un rol dominant în filtrarea și validarea narațiunilor publice. Deși intenția declarată este combaterea dezinformării, existența unui astfel de „arbitru al adevărului” ridică întrebări despre imparțialitate, interese ascunse și impactul asupra libertății de exprimare.
Cazul PS News
Site-ul PS News este un exemplu elocvent al problemelor cauzate practicile uneori eronate de fact-checking. Timp de aproape un an și jumătate, PS News a fost cenzurat pe Facebook din cauza unei știri preluate din Reuters, care relata despre atacurile Hamas și consecințele devastatoare ale acestora. În mod eronat, postarea a fost etichetată ca susținând organizațiile teroriste, deși materialul era pur informativ și condamna atacurile. Iar în ciuda apelurilor făcute de PS News, fact-checkerii români au considerat o lungă perioadă de timp că „susținem organizațiile teroriste”.
Drept urmare, decizia de a renunța la colaborările cu fact-checkeri ar putea marca un nou început pentru rețelele sociale. Cu toate acestea, este esențial ca platformele să găsească un echilibru între libertatea de exprimare și protejarea utilizatorilor de conținut dăunător. Cazuri precum cel al PS News demonstrează cât de importantă este obiectivitatea în procesul de moderare și necesitatea unor soluții mai echitabile pentru toți actorii din ecosistemul digital.
Ce schimbări a anunțat Mark Zuckerberg
Amintim că Mark Zuckerberg a anunțat că va renunța la funcția de factchecking (verificare a faptelor), va reduce cenzura și va recomanda mai mult conținut politic pe platformele sale, Facebook, Instagram și Threads.
Într-un mesaj video publicat marți, fondatorul Meta a promis să acorde prioritate libertății de exprimare în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și a declarat că, începând din SUA, factchecking-ul va fi înlocuit de community notes, similare cu cele folosite de platforma X.
Community notes, introduse de X, platforma social media deținută de Elon Musk, se bazează pe alți utilizatori care adaugă avertismente și context la postările controversate.
Zuckerberg a declarat că „verificatorii de fapte ai Meta au fost prea părtinitori din punct de vedere politic și au distrus mai multă încredere decât au creat”.
Echipele de moderare a conținutului firmei de tehnologie vor fi mutate din California în Texas, a spus el, recunoscând că modificările aduse modului în care Meta filtrează conținutul înseamnă că „vom detecta mai puține lucruri rele”.
Într-o declarație amplă, Zuckerberg a declarat că Meta va „renunța la o serie de restricții pe tema unor subiecte precum imigrația și genul, care sunt pur și simplu în afara discursului principal” și „va colabora cu președintele Trump pentru a răspunde guvernelor din întreaga lume care vizează companiile americane și fac presiuni pentru a cenzura mai mult”.
El a citat Europa ca fiind un loc cu „un număr tot mai mare de legi care instituționalizează cenzura și îngreunează construirea oricărui lucru inovator”.
Zuckerberg a încadrat decizia de a scăpa de factcheckers ca un argument în favoarea libertății de exprimare pe care l-a prezentat la Universitatea Georgetown în octombrie 2019. El a declarat că alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie au fost resimțite ca „un punct de cotitură către prioritizarea exprimării”.
În declarația sa, Zuckerberg a criticat insistent guvernele și presa tradițională, care, potrivit lui, se implică în cenzură.
„Guvernele și mass-media tradiționale au făcut presiuni pentru a cenzura din ce în ce mai mult. O mare parte din acest lucru este în mod clar politic, dar există, de asemenea, o mulțime de lucruri rele legitime acolo, droguri, terorism, exploatarea copiilor. Acestea sunt lucruri pe care le luăm foarte în serios și vreau să mă asigur că le tratăm cu responsabilitate”, a spus el.
„Așa că am construit o mulțime de sisteme complexe pentru a modera conținutul, dar problema cu sistemele complexe este că fac greșeli, chiar dacă cenzurează din greșeală doar 1% din postări, asta înseamnă milioane de oameni, și am ajuns într-un punct în care sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. Recentele alegeri par a fi, de asemenea, un punct de cotitură culturală către prioritizarea exprimării”, a subliniat Zuckerberg.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
