Skip to content
Editorial Opinii

Cine te-a făcut, PIB, mare? O poveste cu umflări din pix și datorie publică (reală) debușate în RE-CE-SIU-NE

Radu Soviani editorial

Datele comunicate astăzi de Eurostat confirmă că în Uniunea Europeană sunt doar două țări cu deficite bugetare mai mari sau egale cu 3% din PIB, în 2018: România -3% și Cipru – 4,8%.

În Cipru este o situație excepțională întrucât deficitul de 990 de milioane de Euro (comparativ cu deficitul României de 6,13 miliarde de Euro) este distorsionat, în mod singular pentru anul 2018, de o cheltuială unică de 1,73 de miliarde de Euro înregistrată doar în 2018, în urma rezoluției prin care Cyprus Cooperative Bank a preluat ,,partea bună’’ din Hellenic Bank, iar guvernul, partea ,,rea’’. Fără această tranzacție, Cipru ar fi avut excedent bugetar de +3,5%. Rămâne România, unde lucrurile trebuie privite în dinamică, România înrăuățindu-și dramatic deficitul bugetar (de patru ori între 2015 și 2018, de la 0,7% la 3%), în esență o împovărare a generației prezente și viitoare. La fel și datoria guvernamentală care s-a majorat în ultimii 3 ani, cu 60 de miliarde de lei (13 miliarde de Euro), deși aceasta a scăzut raportată la un PIB umflat, la 37,8% în 2015, la 35% din PIB în 2018.

Statistica românească a mai umflat (falsificat) PIB-ul și în trecut. În ianuarie 2013, premierul de atunci îl demitea pe șeful INS pentru că ,,strecurase o greșeală de +20 de miliarde de lei la calculul PIB-ului din 2011-2012’’. Semnalasem ,,eroarea’’ cu 10 luni înainte, AICI, fiind în mod natural pus la zid că ,,atentez la datele statistice’’.

Întrucât hazardul moral nu are valoare pentru INS (nepedepsiți penal în 2013, îi doare în cot de umflarea datelor în 2018), cu riscul de atenta din nou la datele statisticii, că învederez ce arată datele Eurostat. O precizare esențială: și în 2011, și în 2019, INS se alinia la datele ,,prognozate’’ de același șef al Comisiei Naționale de Prognoză. Plastic spus, dacă prognoza spunea: ,,sari!’’, statistica întreba: ,,cât de sus!’’.

Potrivit datelor transmise Eurostat-ului de către INS (și încă neverificate, pur și simplu preluate în ceea ce privește dimensiunea PIB-ului), în 2016, economia a crescut cu 4,8% în termeni reali, corespunzător unei creșteri nominale de 53 de miliarde de lei (7,4% din care scădem majorarea prețurilor prin inflație). În 2017, economia a crescut cu ,,6,9%’’ dar nominal cu 12% (+90 de miliarde de lei). Iar în 2018 economia a încetinit, majorându-se doar cu 4,1%, dar adaugă nominal tot 90 de miliarde de lei (o creștere nominală de 10%). Este esențial să precizăm că dacă economia ,,nu sărea’’ cu 90 de miliarde de lei în 2018  (dorindu-se un salt simliar de 90 de miliarde și în 2019), deficitul bugetar se raporta la un PIB mai mic și categoric depășea 3%. Deci, economia a sărit, atât cât a trebuit.

La fel și în China. Un studiu recent al University of Chicago, intitulat ,,O examinare criminalistică a Conturilor Naționale ale Chinei’’ ajunge la concluzia că ,,atâta timp cât autoritățile locale din China sunt recompensate pentru atingerea țintelor de creștere economică și de investiții’’, ele primesc o invitație la falsificarea statisticilor. Studiul verifică încrucișat date centralizate și estimează că, în perioada 2010-2016, creșterea economică reală din China, este cu 1,8 puncte procentuale mai mică decât cea raportată, în fiecare an. Translatând aceste date la statistica din România, am ajunge, în opinia mea, la rezultate mai apropiate de creșterea economică reală din România: 3% în 2016, 5,1% în 2017 și 2,3% în 2018, creștere economică reală. Fac precizarea că, în anii 2002-2003, un alt șef al INS din România și-a pierdut locul de muncă după ce am preluat și dezvoltat în cadrul emisiunii pe care o realizam la B1TV, o descoperire excepțională a unui jurnalist român care, constatase în rapoartele statistice locale versus centrale că, atunci când ajungeau să fie centralizate PIB-urile calculate pe regiuni, ele erau diferite față de ceea ce raportau regiunile. La fel ca în China.

Deocamdată, Eurostat doar a preluat datele statistice comunicate de INS, fiind extrem de complicat (nu imposibil) de contestat datele statisticii naționale de către brațul statistic european. În opinia mea, acest lucru se va manifesta în curând prin ,,rezerve’’ la adresa comunicării datelor de PIB de către România, așa cum, inclusiv în datele de astăzi Eurostat a notificat ,,rezerve’’ privind înregistrarea cheltuielilor (și falsificarea deficitelor) în ceea ce privește calitatea datelor comunicate de Ungaria și Slovacia. Aceleași rezerve fuseseră manifestate și în privința calității datelor din România în anul în care am semnalat falsificarea PIB-ului, respectiv 2012, ceea ce s-a dovedit adevărat.

Dacă funcționarii români falsifică datele ca în China, creșterea economică reală din 2019 va fi sub 2% și va consemna, pentru prima dată în ultimii 2 ani, inversarea inclusiv a ponderii datoriei publice în PIB (creștere, în raport de scăderea raportată procentual la un PIB umflat). România rămâne, de facto, singura țară cu deficit de cel puțin 3% din PIB în 2018, așa cum confirmă datele Eurostat. România este deja în procedură de deficit excesiv, nerespectând criteriile deficitului structural începând cu guvernarea Cioloș și amplificate de guvernările ulterioare. Încălcarea acestei proceduri conduce la sancțiuni progresive din partea Comisiei Europene, de la amenzi măsurate ca procent din PIB (până la 0,5%), înghețare de fonduri europene și chiar anulare de fonduri europene. Însă aceasta va fi cea mai mică problemă a economiei României începând cu acest an întrucât, exprimarea rezervelor vis-a-vis de calitatea datelor de PIB comunicate, împreună cu deja creșterea costurilor de finanțare și încetinierea economiei pe fondul tăierii investițiilor vor antrena, în opinia mea, contracția economiei României începând cel mai târziu din trimestrul IV al acestui an. Recesiunea este aici.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *