UPDATE Celulă de criză la Guvern, după furtul tezaurului dacic. Burduja: „O rușine internațională!”. Ce ştie poliţia

UPDATE, ORA 18.21

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, notează, într-o opinie personală postată duminică pe Facebook, că furtul tezaurului dacic din Olanda este “o ruşine internaţională”.

“Furtul tezaurului dacic din Olanda este o rușine internațională! Extremiștii toxici încearcă să confiște tema pe linia unui atac politic intern. Aici este însă vorba de modul în care un alt stat nu a asigurat protecția obiectelor neprețuite, iar muzeul gazdă nu a respectat contractul. Din nou, soluția nu este să ne izolăm în fața lumii, este un lucru bun că ne promovăm istoria și valorile ca parte a patrimoniului universal pentru că toți trebuie să cunoască măreția acestui popor. Așa cum este bine să primim în muzeele și spațiile de expoziție din țara noastră lucruri de valoare din întreaga lume”, precizează el.

Burduja atrage atenţia asupra faptului că dacă s-ar fi întâmplat în România ce a fost în Olanda “eram subiect de scandal pentru toată presa internațională”.

“Totodată, sunt obligat să mă întreb, ca cetățean al României: cum a fost posibil ca, într-un muzeu dintr-o țară europeană, în anul 2025, hoții să pătrundă cu explozibili și să fure piese de patrimoniu de neprețuit, fără ca muzeul să asigure paza umană, conform contractului, și fără ca poliția să intervină în timp util?

În România, dacă se întâmplă așa ceva, eram subiect de scandal pentru toată presa internațională. Dar eu sunt convins că în România așa ceva nu s-ar putea întâmpla! Forțele noastre de ordine ar fi fost la fața locului în maxim 15 minute, în Olanda abia după jumătate de oră au fost alertată poliția. Mai mult, în România nu umblă nimeni cu explozibil pe străzi”.

Burduja este de părere că pentru găsirea hoţilor trebuie să se mobilizeze cei mai buni specialiști în securitate cibernetică pe care România îi are.

“Ca fost ministru responsabil de securitatea cibernetică, știu că ancheta trebuie să înceapă din online. Pe dark web, astfel de artefacte furate sunt tranzacționate rapid. Experții noștri în securitate cibernetică trebuie să se mobilizeze și să-i găsească pe acești netrebnici, care trebuie să înfunde pușcăria mulți ani de acum înainte! Este un act de patriotism și solidaritate națională ca cei mai buni specialiști în securitate cibernetică pe care România îi are să colaboreze acum cu instituțiile noastre!

Mai mult, trebuie să aflăm dacă furtul a fost orchestrat pentru a manipula filonul naționalist în prag de alegeri. Trebuie să aflăm adevărul și să-i pedepsim pe făptași. România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine și mai mult.

Multe întrebări, puține răspunsuri. Timpul este esențial acum, iar cei care au greșit trebuie trași la răspundere urgent. Curaj, România”

UPDATE, ORA 18.09

Poliția este pe urmele celor trei hoți care au intrat sâmbătă dimineața, 25 ianuarie, în Muzeul Drentse din Assen cu un exploziv și au furat obiecte din tezaurul României.

Există suficiente indicii cu care echipa de poliție de 35 de oameni să îi poată găsi pe cei trei, dar și un posibil al patrulea hoț.

Posibil ca făptașii să fi fugit în Germania. Poliția nu exclude posibilitatea ca, printre infractorii implicați, să fie români, au declarat surse pentru ziarul olandez, De Telegraaf.

Polițiștii au reușit să adune detalii cu privire la autori cu ajutorul materialelor de pe camerele de supraveghere. Așadar, indivizii au fost surprinși sub un pasaj din Rolde (sat aflat la aprox. 11 kilometri de muzeu) în timp ce se schimbau de haine. Autoritățile din nordul Olandei nu au oferit mai multe detalii, întrucât ancheta este în desfășurare.

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda au fost furate coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese care aparțineau Muzeului Național de Istorie din București.

„Mod de operare: din datele pe care le deținem, furtul a fost comis de 3 persoane, care prin folosirea de explozibil au spart peretele exterior al muzeului în zona încăperii în care se aflau expuse piesele de patrimoniu, au spart sticla securizată care proteja exponatele din aur și au părăsit în scurt timp clădirea.

Piesele de patrimoniu sustrase sunt următoarele: coiful princiar de la Coțofenești și trei brățări dacice. Trebuie precizat că în încăpere erau în jur de 650 de bunuri arheologice din aur, parte a expoziției românești în Olanda, fiind furate doar cele 4 bunuri de patrimoniu menționate anterior”, potrivit politisti.ro.

Cele trei piese de tezaur, pe lângă alte zeci aduse, au făcut parte din expoziția „Dacia – Rijk van goud en zilver” („Dacia – Regatul Aurului și Argintului”), unde au fost aduse peste 50 de comori ce aparțin vechiului Regat al Daciei, ce datează din secolele XX î.Hr. – III d.Hr.

Expoziția a fost deschisă publicului din data de 7 iulie 2024 și urma să ia sfârșit duminică, 26 ianuarie.

Polițiștii români au deschis la rândul lor un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi al materiilor explozive.

Dosarul va fi preluat ulterior de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de și ofițerii specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

„Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională. Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii”, a mai transmis Ministerul Public.

UPDATE, ORA 17.53

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să aruncă în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă relaitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.

UPDATE, ORA 17.48

Presa din Ţările de Jos scrie despre importanţa pentru români a obiectelor de tezaur furate din muzeul Drents din Assen, citând români aflaţi în Olanda „Este devastator”, a povestit o jurnalistă româncă pentru colegii săi olandezi, în timp ce un român stabilit în Olanda de peste patru decenii le-a povestit că „orice copil din România învaţă despre coiful de la Coţofeneşti la şcoală.”

„Coiful de la Cotofeneşti, realizat din aur aproape pur şi datând din secolul al V-lea î.Hr., are o profundă semnificaţie culturală în România”; scriu, duminică, jurnaliştii de la NL Times, publicaţie care a abordat pe larg subiectul privind furtul artefactelor de importanţă naţională pentru România.

„Este mai mult decât un furt, este o rană pentru comunitatea românească”, a declarat presei olandeze jurnalista Claudia Marcu, care a vizitat expoziţia la începutul acestei luni.

Ea spune că impactul pentru români al furtului pieselor de patrimoniu reprezintă ceea ce ar reprezenta pentru olandezi sustragerea celebrei picturi Rondul de Noapte (De Nachtwacht), a lui  Rembrandt van Rijn.

„Pentru români, este ca furtul lui De Nachtwacht pentru olandezi. Este devastator”, a spus Claudia Marcu, potrivit news.ro.

Cornel Colceru, un traducător român care trăieşte în Olanda de peste 40 de ani, a vorbit despre importanţa Coifului de la Coţofeneşti pentru identitatea naţională.

„Orice copil din România învaţă despre acest coif la şcoală. Este simbolul dacilor şi al comorilor lor”, a spus el.

Presa olandeză notează despre Coiful de la Coţofeneşti că se crede că a fost folosit în ritualuri ceremoniale şi descriu piesa din aur masiv.

„Simbolismul este ceea ce face ca acest artefact să fie extraordinar”, a declarat  curatorul Muzeului Drents, Irini Biezeveld, citat de NL Times.

Jurnaliştii din Ţările de Jos mai scriu că, în România, vestea furtului preţioaselor artefacte a fost primită „cu mânie şi durere”.

Obiectele furate au făcut parte din expoziţia Dacia – Rijk van goud en zilver (Dacia – Tărâmul Aurului şi Argintului), care a prezentat peste 600 de artefacte din vechiul regat dac, inclusiv peste 50 de comori de aur şi argint. Sursa citată menţionează că o delegaţie a Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti este programată să sosească luni la Assen pentru a evalua eventualele pagube produse artefactelor care nu au fost sustrase.

UPDATE, ORA 13.20

Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie, a României a precizat că Muzeul Drents este unul dintre cele mai importante muzee din Olanda și că locul pentru a expune piesele de patrimoniu din România nu a fost ales întâmplător.

Acesta a mai precizat că „valoarea asigurării este foarte mare”, iar asiguratorul a făcut tot posibilul ca „patrimoniul să fie păstrat la valoarea lui.”

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că pentru expoziţia cu piese dacice reprezentanţii muzeului au investit „surse importante” umane şi financiare, 500.000 de euro fiind doar contribuţia Primăriei din Assen, căreia i s-a adăugat şi o subventie din partea Guvernului din Olanda.

Reamintim că Muzeul Național de Istorie a României a anunțat că va organiza duminică o conferință de presă, după ce mai multe artefacte dacice au fost furate dintr-un muzeu din Țările de Jos.

„Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială”

La ce sumă se ridică asigurarea? – „Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială, la care au acces doar organele de anchetă.

Astăzi expoziția urma să se închidă, iar de mâine începe procesul de preluare, expertizare și pregătire pentru transport al obiectelor.

S-a deplasat în Olanda echipa Muzeului Național, care a participat și la montarea expoziției, iar, conform procedurilor, va face toate demersurile pentru a verifica dacă au fost realizate modificări în contract”, a precizat directorul muzeului. La această conferință participă, alături de echipa Muzeului Național de Istorie, reprezentanți ai Ministerului Culturii. Toți, împreună, suntem instituțiile care au elaborat și avizat documentația pentru această expoziție”, a declarat Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

„Assen este un oraș de 70.000 de locuitori, situat într-o provincie extrem de bogată și industrializată. În Olanda există zeci de muzee importante în orașe mai mici”, a precizat directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, răspunzând la întrebările și indignarea din spațiul public asupra faptului că sute de piese din Tezaurul Dacic al României au fost trimise la o expoziție într-un oraș atât de mic din străinătate.

„Muzeul Drents primit titlul de Muzeul european al anului și Muzeul anului în Olanda”

„Acesta este un muzeu extrem de modern și dinamic. S-a remarcat prin marile expoziții internaționale pe care le-a organizat. A primit titlul de Muzeul european al anului și Muzeul anului în Olanda. În politica muzeului este prezentarea culturilor și civilizațiilor mai puțin cunoscute ale lumii. Au dorit să prezinte civilizația dacică pentru că au considerat că este una din marile civilizații din Europa. Numai contribuția primăriei la realizarea muzeului a fost de 500.000 de euro. Orice expoziție și transport se face în condițiile prevăzute de lege. Există un set de norme privitoare la exportul temporar (n.r. al artefactelor). De asemenea, există un sistem întreg de filtre care verifică legalitatea și conformitatea documentelor. Dintr-un muzeu, nicio pioneză sau un cui nu poate să iasă fără respectarea acestor norme și fără să fie asigurat. În politica Muzeului Drents este inclusă prezentarea culturilor și civilizațiilor mai puțin cunoscute ale lumii. Nu întâmplător, când ne-au contactat colegii de la Muzeul Drents, și-au exprimat dorința de a expune civilizația dacică, aceasta nefiind la fel de cunoscută în Olanda precum în alte țări din Occident. Pentru realizarea acestei expoziții, s-au folosit sume importante și resurse umane semnificative.”

Oberländer: „Este un sistem întreg de filtre care verifică legalitatea acestor documente”

„Legislația românească, la fel ca în majoritatea țărilor europene, permite împrumutul temporar de piese importante pentru realizarea expozițiilor, în condițiile prevăzute de lege pentru patrimoniu. Există reguli generale cunoscute, tehnice, iar orice transport se face în conformitate cu prevederile legale. În cazul nostru, Legea patrimoniului național precizează modalitățile în care se realizează schimbul de bunuri culturale. (…) Este un sistem întreg de filtre care verifică legalitatea acestor documente.”

„Asiguratorul este o mare companie olandeză”

„Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii. Ceea ce s-a întâmplat reprezintă primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit un exploziv într-un muzeu european. Nu este o practică în sistemul actual, până în acest moment”, a mai precizat Ernest Oberländer Târnoveanu.

Ar fi trebuit să existe și pază fizică? – „În acest caz, vă asigur că, în declarația făcută de conducere, figura existența unui post de control 24/24. Nu aveam cum să verific de la 1.700 de kilometri distanță. În contract figurează aceste aspecte, acolo fiind incluse și cerințele noastre specifice, precum vitrine speciale anti-furt. Obiectele care au fost furate erau amplasate în aceste vitrine speciale.”

Breșă de securitate? – „Este o anchetă a poliției, nu mă pronunț decât pe baza informațiilor primite de la instituțiile specializate.”

La ce sumă se ridică asigurarea? – „Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială, la care au acces doar organele de anchetă.”

„Suntem implicați 24 de ore din 24 pentru soluționarea acestei situații excepționale”

Secretarul de stat Diana-Ștefana Baciuna a făcut precizări în cadrul conferinței de presă: „În ceea ce privește Ministerul Culturii, suntem implicați 24 de ore din 24 pentru soluționarea acestei situații excepționale. Punem la dispoziția presei toată documentația care a stat la baza organizării expoziției din Olanda. Există anumite anchete penale în curs și este posibil la unele întrebări să nu putem răspunde”, spune ea.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Prim-ministrul Marcel Ciolacu anunţă că a decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur. ”Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, dă asigurări premierul.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News