Skip to content
Alegeri Alegeri Europarlamentare 2019 Politică

Cioloș la europarlamentare: moralitatea dublă, memorie scurtă și tehnocrația interesului

Inquam Photos / Octav Ganea

„Însă, așa cum spune o vorba înțeleaptă a lui Marcus Aurelius : „Doamne, dă-mi puterea să schimb ceea ce poate fi schimbat, răbdarea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat și înțelepciunea de a distinge între cele două”.

Acestea au fost cuvintele cu care Dacian Cioloș și-a încheiat discursul în fața Parlamentului când a primit funcția de premier al României. În 2015, Dacian Cioloș vorbea de schimbare, dar aceasta n-a apărut niciodată. Acum, în 2019, în pragul alegerilor europarlamentare și cu gândul la un fotoliu în Parlamentul European, Dacian Cioloș vorbește despre „reconstrucția” țării. Și se gândește s-o reconstruiască plecând la Bruxelles sau vrea ca Bruxelles s-o reconstruiască.

„Fiecare dintre noi are datoria de a se trezi din coşmarul acesta şi de a se implica fără teamă. Dezinteresul sau retragerea din faţa acestor politicieni nocivi nu este o soluţie”, ne spune Cioloș în 2019, pe Facebook, când își anunță candidatura. Două lucuri omite: în „coșmarul acesta” ne-a trimis chiar Guvernul tehnocrat, condus de el însuși, în 2016; și doi, Guvernul tehnocrat tocmai prin dezinteres și retragere s-a afirmat.

Pe vremea când era premier, Dacian Cioloș nu voia să facă politică. Se afișa peste tot ca fiind cel mai bun dintre cei răi, o entitate aproape divină, care niciodată n-o să-și murdărească picioarele în noroiul bucureștean. Era promovat ca salvatorul țării, persoana competentă venită de la Bruxelles să ne lumineze calea și viețile. La braț cu Klaus Iohannis, dar niciodată politician. Pentru că, în viziunea lui Dacian Cioloș, a fi politician este un defect.

Tehnocratul sau omul Comisiei Europene

Legăturile lui Cioloș cu politica încep din anii 2005, când era consilierului fostului ministru Gheorghe Fluturi la Agricultură. Nimeni și nimic nu pot contesta competența lui Cioloș în domeniul agronomiei. De asemenea, relațiile pe care acesta le-a avut mereu cu Comisia Europeană l-au ajutat să se mențină pe lângă miniștrii liberali de la Agricultură și chiar în 2007 să fie numit de Tăriceanu ministru al Agriculturii.

După încheierea mandatului guvernului Tăriceanu, Dacian Cioloș revine pe lângă Comisia Europeană, iar în 2010 este numit în funcția de comisar european pe agricultură și dezvoltare rurală, în Comisia condusă de Manuel Barroso. Din 2014 și până în 2015, Juncker i-a oferit funcția de consilier personal.

Premierul tehnocrat sau premierul nimănui

În 2015, după tragedia din Colectiv și demisia lui Victor Ponta de la conducerea Guvernului, Dacian Cioloș a fost desemnat de președintele Iohannis pentru funcția de premier. Într-un timp foarte scurt, în care era practic imposibil să construiești un program de guvernare, Cioloș a scos unul din sertar. Probabil i l-a servit Iohannis sau poate a copiat de la PNL și PSD.

Cert este că Cioloș a venit la conducerea Guvernului cu tot sprijinul PNL și mai ales al lui Iohannis. Liberalii au renunțat la proprii oameni pentru a sprijini un guvern tehnocrat, care într-un final nu i-a ajutat cu nimic, ci din contră, mai mult i-a împiedicat. Dar până aici, cum de a făcut Iohannis selecția cu Dacian Cioloș. Tehnocratul cui? Nu acorzi funcția de premier unui individ doar pentru că e el priceput în agricultură, căci așa ar fi fost politica plină de politicieni competenți.

De asemenea, Cioloș nu a îndrăznit nici să schimbe oamenii PSD-ului din instituțiile statului, pe care Dragnea le controla pentru alegerile locale și parlamentare. În 2016, Dacian Cioloș putea să dea o lovitură puternică PSD-ului și să schimbe legea pentru alegerea primarilor prin OUG, mai ales că președintele CCR de la acea vreme a transmis că această mutare ar fi fost constituțională. Liberalii știau atunci, la fel cum știu și acum, că singura șansă pentru a învinge PSD la locale este alegerea primarilor în două tururi. Dar fostul premier a cedat imediat la presiunile și amenințările lui Dragnea și nici măcar nu a îndrăznit să modifice legea, precizând că „nu este democratic”. Surprinzător, în 2018 Cioloș s-a gândit mai bine și a hotărât că ar vrea să schimbe legea electorală. S-a întâlnit cu USR și au discutat destul de mult despre acest subiect.

Însă Cioloș n-a ezitat să modifice Codul Penal și Codul de Procedură Penală prin Ordonanță de Guvern, la îndemnul fostului ministru al Justiției Raluca Prună, acțiuni care sunt mult mai puțin democratice decât modificarea legii electorale prin OUG. De asemenea, Guvernul Cioloș a ezitat să dea OUG pentru protejarea Roșiei Montane și nu a depus dosarul pentru includerea zonei în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Nici măcar nu a interzis mineritul cu cianură, ale cărui efecte le cunoaștem cu toții. Modificarea pe Justiție, în 2016, s-a făcut pe furiș, pe grabă, în spatele ușilor închise, fără dezbatere publică și peste noapte au fost modificate peste o sută de articole. Dacă a fost bine sau nu, puțin mai contează. Important e că n-a fost deloc democratic, exact cu vrea PSD să facă modificările.

Despre guvernul tehnocrat, lipsit de rezultate, care doar a continuat politica impusă de Victor Ponta, sunt multe de spus. Ar trebui să începem cu ministrul Tobă scos pe dosar penal (ulterior, a scăpat de acuzații). Să continuăm cu ministrul Ghinea care a avut un singur rezultat: 25 de milioane de euro la SRI pentru supravegherea cetățenilor. Sau de fostul ministru Grigorescu, care era plătit de o companie aflată în subordinea sa. Sau Dragoș Pîslaru și firmele lui care trăiesc din contracte cu statul, potrivit romaniacurata.ro.

Haina tehnocrației nu l-a împiedicat pe Cioloș să se afișeze la evenimentele PNL și să se bucure de toată susținerea liberalilor, pentru ca ulterior să le închidă ușa în nas când aceștia sperau că-i va ajuta la alegeri. În 2016, fostul premier putea să atragă electoratul de partea sa, dar a ezitat până când a fost prea târziu să mai schimbe ceva. A participat inclusiv la mitingul organizat de PNL în noiembrie 2016, unde a ținut un discurs în care le-a vorbit oamenilor despre „monștri”.

Partid nou, obiceiuri vechi

„O angajare acum într-un partid nou n-ar face decât să dezbine și mai mult forțele care încearcă să se regăsească. Nu doresc să fiu cel care dezbină, care fracturează și mai mult”, spunea Cioloș în 2017, după câteva luni de la încheierea mandatului, potrivit hotnews.ro.

Pe 30 martie 2018, fostul comisar european ne anunța că a depus actele pentru înființarea partidului Mișcarea România Împreună, alături de câțiva foști membri ai guvernului tehnocrat. Această formațiune politică a fost blocată în instanță, iar Cioloș a înființat în decembrie 2018 partidul PLUS. Cu câteva săptămâni înainte de înființarea partidului, fostul premier s-a gândit să mai stoarcă niște voturi de la electoratul de dreapta și a atacat direct PNL, spunând că liberalii nu vor să se schimbe. Fiind supărat și astăzi că PNL nu i-a oferit funcția de președinte de partid și nu a permis găștii de tehnocrați să vină la conducerea partidului, după ce alți politicieni s-au luptat 28 de ani pentru apărarea partidului.  

Visul lui Dacian Cioloș este acela de a fi reprezentantul electoratului de dreapta sau al electoratului care crede în liberalism. Numai că omite un aspect foarte important – nu a câștigat nicio bătălie politică, nu a câștigat niciodată alegerile, nu a participat la organizarea alegerilor, nu are experiență în politică, nu are legături pe scena politică. În afară de USR, altă formațiune politică nu va fi dispusă să colaboreze cu Dacian Cioloș la vreun eventual proiect politic. Moralitatea dublă, indecizia, instabilitatea vor fi taxate scump de PNL și de electorat.

Cioloș europeanul

Dacă privim spre cariera lui Cioloș, pe lângă faptul că mereu a fost numit în funcții, mai remarcăm și faptul că a muncit mai mult pentru Europa decât pentru România. Partidul PLUS se vrea a fi reprezentantul Uniunii Europene în România. Electoratul român chiar dacă este majoritar pro-UE, nu reacționează la aceste mesaje sau la elită. PLUS împreună cu USR reprezintă elită de pe scena politică din România, într-o perioadă în care tendința electoratului  din țară și din toată Europa este aceea de a combate elita. La acestea se mai adaugă și elita de la Bruxelles, care e bună doar atât timp cât nu intervine în politica noastră internă. PNL trebuie să-și schimbe strategia și va intra într-o competiție, fără să-și dorească, cu PLUS deoarece Cioloș a arătat deja că se îndreaptă spre electoratul lor.

Pentru alegerile europarlamentare, partidul lui Cioloș își propune să treacă de pragul de 5%. În cel mai recent sondaj realizat la comanda PNL, PLUS ar ajunge la 6% din voturi. Acest 6% este foarte riscant pentru viitoarele alegeri, deoarece foarte ușor se poate ajunge sub 5%, neavând o marjă în care să oscileze. Apoi USR a tăiat din entuziasmul electoratului pentru partidele noi. Și, așa cum a spus și Cioloș, un partid nou înseamnă mai puține voturi pentru celelalte partide de dreapta. PLUS, așa cum îi stă bine unei elite, se poziționează centru-dreapta, luând locul fostului Partid Conservator al lui Voiculescu.

Dar apare o problemă de reprezentatitivitate. USR au ales să reprezinte electoratul tânăr, care s-a săturat de politicienii vechi și cu dosare penale. PLUS cui se adresează? Dacă ne uităm și la membrii care îl compun, partidul tinde să fie o alegere pentru cei de peste 35 de ani, cu o carieră stabilă, cu venituri peste medie (poate chiar cu mult peste medie), cu studii superioare, din mediul urban, care înțeleg UE și mecanismele europene, cu cunoștințe despre politică și economie.

PLUS va încerca să atragă elita, iar USR va spera să cucerească masele. Este evident că cele două formațiuni politice vor colabora în viitor. Ambele sunt nevoite să intre separat în cursa pentru europarlamentare, astfel încât să-și crească notorietatea. Numai că PLUS se bazează pe notorietatea lui Cioloș, care a dispărut brusc după încheierea mandatului de premier. Cu un lider lipsit de carismă, fără discurs politic, fără capacitatea de a înțelege sau de a anticipa capriciile electoratului, PLUS se va zbate pentru un 5%.

Să încheiem așa cum îi place lui Dacian Cioloș: Ulciorul nu merge de multe ori la apă!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *