Judecătorii Curtea Constituțională a României nu au redactat încă motivarea deciziei prin care au stabilit, săptămâna trecută, că legea privind reforma pensiilor magistraților este constituțională. Actul normativ a fost adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, hotărârea a fost luată cu majoritate de 6 la 3, însă judecătorii nu reușesc deocamdată să ajungă la un acord asupra conținutului motivării. Din acest motiv, nu a fost stabilită încă ședința în care documentul ar urma să fie finalizat.
Opinie separată și posibilă opinie concurentă
Sursele menționate susțin că va exista cel puțin o opinie separată. Cei trei judecători care au votat împotriva legii sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu.
Potrivit explicațiilor publicate pe site-ul CCR, opinia separată reprezintă punctul de vedere al unui judecător care nu este de acord cu soluția majorității și își motivează în scris poziția. De asemenea, ar putea exista și o opinie concurentă – situație în care un judecător este de acord cu soluția finală, dar formulează argumente diferite sau suplimentare față de cele din motivarea principală.
Cel mai devreme, o ședință pentru redactarea motivării ar putea avea loc vineri. După finalizare, documentul trebuie publicat în Monitorul Oficial. Abia din acel moment legea poate fi trimisă la promulgare.
Legea nu poate fi promulgată fără motivare
Conform articolului 77 alineatul (3) din Constituție, o lege asupra căreia a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate poate fi promulgată de președinte doar după primirea deciziei CCR care confirmă constituționalitatea. Administrația Prezidențială a transmis că, după comunicarea oficială a deciziei, actul normativ va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
În aceste condiții, legea ar putea intra în vigoare cel mai devreme la începutul lunii martie.
Apel al judecătorilor către președinte
Între timp, mai multe Curți de Apel din țară au transmis șefului statului un memoriu prin care îi solicită să nu promulge legea și să o retrimită Parlamentului pentru reexaminare. Magistrații invocă atât motive de oportunitate, legate de efectele sociale și economice, cât și argumente juridice, inclusiv posibile probleme privind respectarea standardelor europene referitoare la independența justiției.
Unul dintre argumentele centrale este că reducerea substanțială a veniturilor la final de carieră ar putea crește vulnerabilitatea la presiuni sau tentații de corupție. Semnatarii susțin că stabilitatea financiară a magistraților, inclusiv la momentul pensionării, reprezintă o garanție suplimentară a independenței acestora.
Ce prevede reforma
Proiectul adoptat de Guvern stabilește creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Actul normativ a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanții magistraților au susținut că pensia ar trebui să rămână la un nivel apropiat de ultimul salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%.
Judecătorii avertizează că modificările propuse schimbă semnificativ statutul profesiei și creează diferențe majore între generații de magistrați.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
