Skip to content
Economie

Ciucă: Prin PNRR, România va avea la dispoziţie, pentru următorii ani, 80 de miliarde euro pentru investiţii şi proiecte de dezvoltare

Inquam Photos / Ilona Andrei

Premierul Nicolae Ciucă a declarat la conferinţa de luni „Romania Business & Investment Roundtable”, că prin PNRR, România va avea la dispoziţie, pentru următorii ani, 80 de miliarde euro pentru investiţii şi proiecte de dezvoltare a ţării noastre, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice.

„Salut iniţiativa grupului The Economist de a organiza, la Bucureşti, în parteneriat cu reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane şi ai Camerei de Comerţ Olandeze în România dezbaterea asupra unei teme care preocupă comunitatea de afaceri, responsabilii politici şi guvernamentali şi întreaga societate. Întrebările şi preocupările noastre comune sunt circumscrise efectelor pe care criza majoră declanşată de agresiunea rusă din Ucraina şi noul context geopolitic le vor avea pe termen scurt, mediu şi lung în planul securităţii, dar şi din perspectiva economică şi socială. M-am întors de foarte puţin timp de la reuniunea şefilor de Guvern din statele membre NATO din Europa de Sud-Est, găzduită la Sofia de premierul Bulgariei, Kiril Petkov. Această reuniune a constituit o bună ocazie de a ne consulta în privinţa coordonării noastre, a eforturilor comune în gestionarea efectelor multiple generate de agresiunea rusă. Alianţa Nord-Atlantică, din care facem parte, este cea mai puternică garanţie de securitate pentru alegerea democratică a cetăţenilor noştri. Summit-ul NATO desfăşurat recent la Bruxelles, deciziile aliaţilor de a întări Flancul Estic, mesajul tranşant al partenerului transatlantic, Statele Unite ale Americii, merg în aceeaşi direcţie clară: împreună apărăm valorile democratice, cetăţenii şi economiile noastre, împreună vom depăşi cu bine această grea încercare istorică”, a afirmat Nicolae Ciucă, la conferinţa „Romania Business & Investment Roundtable”, organizată luni la Bucureşti.

El a subliniat că România se bucură de toate garanţiile de securitate datorită faptului că este stat membru al NATO. „Ca stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianţă politică şi militară este acum în România şi acţionează unit pentru întărirea Flancului estic. Soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, care aniversează anul acesta 25 de ani, este dovedită şi în acest context dificil, precum şi în unitatea şi coerenţa manifestate, alături de statele din Uniunea Europeană, care militează pentru deplina solidaritate cu poporul ucrainean. Sunt argumente puternice pe care vom consolida proiectul nostru comun pentru pace, democraţie aprofundată şi prosperitate pentru cetăţeni. Noul context geopolitic aduce nevoia unor adaptări rapide la aceste transformări fundamentale şi la noile şi vechile provocări ale proiectului European. Redresarea şi rezilienţa la nivel economic, coeziunea şi solidaritatea în plan social, coordonarea şi fermitatea acţiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun şi izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la Bucureşti, investitorilor care doresc să vină sau să-şi extindă afacerile în România. Guvernul României acţionează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare şi adaptat permanent la evoluţiile europene şi internaţionale. Obiectivul este protejarea cetăţenilor noştri şi a economiei româneşti, iar modelul economic are la bază consolidarea rezilienţei prin politici de creştere economică sustenabilă şi incluzivă, atingerea independenţei energetice, susţinerea investiţiilor şi reformelor, preluarea bunelor practici din gestionarea crizelor anterioare, precum pandemia COVID-19 sau criza energetică”, a mai spus Ciucă.

Acesta a subliniat că România este foarte implicată în discuţiile despre revizuirea Pactului de Stabilitate şi Creştere şi despre cadrul temporar aprobat de CE, prin care şi România a făcut apel pentru sprijinirea economiilor statelor membre ale UE, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

„Suntem extrem de implicaţi în discuţiile referitoare la revizuirea Pactului de Stabilitate şi Creştere, decisive în ceea ce priveşte definitivarea acestui model. Cadrul temporar de criză aprobat recent de Comisia Europeană, la care România a făcut apel încă de la începutul crizei din Ucraina, va sprijini economiile statelor membre şi le va permite să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat. Într-o întrevedere pe care o voi avea în cursul zilei de mâine, voi discuta cu domnul Paolo Gentiloni, comisarul european responsabil pentru economie, despre acest cadru european de susţinere economică. La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, obiectivul nostru rămâne legat de reducerea decalajelor de dezvoltare atât faţă de celelalte state europene, cât şi între regiunile ţării. Paşii importanţi realizaţi ca stat membru UE înseamnă triplarea Produsului Intern Brut al României, stabilitate economică şi socială, liberă circulaţie pentru cetăţeni, bunuri şi servicii. Majoritatea exporturilor româneşti sunt în state membre UE. Piaţa Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber şi sprijin acordat prin finanţările europene. Solidaritatea europeană, marcată şi prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de COVID-19, a Planului European de Redresare şi Rezilienţă, continuat acum prin cadrul temporar de criză, va permite susţinerea reformelor necesare de care să beneficieze toţi românii şi societatea în ansamblu. În contextul multiplelor crize – de securitate, energetică şi sanitară – Guvernul României rămâne ferm angajat obiectivului de a proteja cetăţenii şi a susţine economia, prin investiţiile finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Ca răspuns la criza energetică, am introdus soluţii pentru a asigura stabilitate până la 1 aprilie 2023. În acest an, avem alocat cel mai mare buget de investiţii din ultimii 30 de ani, respectiv 88 de miliarde de lei”, a explicat premierul.

Şeful Guivernului a adus şi PNRR în discuţie, precizând că România se va dezvolta prin multiple investiţii. „Din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care România va beneficia în următorii ani de 30 de miliarde de euro, încep deja primele proiecte. În total, pentru următorii ani, România va avea la dispoziţie 80 de miliarde de euro, în total din fonduri europene, pentru investiţii şi proiecte de dezvoltare a României, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice. Fie că vorbim despre digitalizare şi energie, sănătate şi infrastructură, educaţie şi mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, care îşi va pune amprenta definitorie asupra modernizării ţării şi creşterii calităţii vieţii oamenilor. Este un volum de investiţii fără precedent pentru următorii cinci ani. Mobilizarea mediului privat împreună cu capacitatea administraţiei sunt doi piloni importanţi pentru asigurarea succesului acestui plan ambiţios. Implementarea proiectelor de investiţii va fi însoţită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educaţie, sănătate şi pensii, politica de decarbonizare şi susţinerea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei şi societăţii româneşti în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar şi un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României şi realizării convergenţei cu statele europene avansate”, a mai declarat şeful Executivului.

El a vorbit şi despre „crearea cadrului necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitale, prin inovaţii şi tehnologii relevante şi competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială şi economică”.

„Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă. Alinierea la obiectivele Green Deal şi la Strategia Industrială Europeană oferă o serie de priorităţi cu impact pentru revitalizarea industriei româneşti şi creşterea competitivităţii produselor industriale pe piaţa europeană. În acest context, dezvoltarea lanţurilor de valoare, implementarea de tehnologii noi cu emisii scăzute de carbon precum şi tranziţia către o economie circulară sunt obiective esenţiale ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe piaţa unică”, a mai spus Ciucă.

Potrivit News.ro, premierul a amintit şi despre pachetul legislativ Fit For 55 prin care priorităţile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităţilor de energie verde, atragerea de investiţii strategice şi crearea de ecosisteme industriale inovative.

„Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluţii adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 priorităţile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităţilor de energie verde, atragerea de investiţii strategice şi crearea de ecosisteme industriale inovative. Aceste direcţii sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei româneşti, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice şi sociale, a eco-inovării şi economiei circulare. Stabilitatea economică şi susţinerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relaţiilor cu statele şi organizaţiile internaţionale care gândesc în termenii democraţiei şi economiei de piaţă fac parte din viziunea Guvernului României. Doresc să transmit un semnal de încredere comunităţii de business! România este o ţară sigură, ferm ataşată valorilor democratice şi angrenată într-un proces de consolidare şi dezvoltare economică! Modelul nostru economic, bazat pe rezilienţă, coeziune şi solidaritatea, precum şi determinarea de a rămâne în prima linie a procesului de transformare pe care îl implică noul proiect European, menţin România drept destinaţie favorabilă de afaceri. Mulţumesc organizatorilor pentru oportunitatea de a mă adresa comunităţii de afaceri şi personalităţilor marcante care s-au alăturat acestei dezbateri”, a concluzionat prim-ministrul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *