Skip to content
Politică

Ciutacu, despre Trump și lupta anticorupție din România EXCLUSIV

youtube.com

Jurnalistul Victor Ciutacu jubilează după victoria republicanului Donald Trump în cursa pentru fotoliul prezidențial din SUA. Ziaristul a oferit, miercuri, o amplă declarație pentru PSnews.ro, arătând, printre altele,  ce se va întâmpla cu lupta anticorupție din România.

În debutul declarației, Ciutacu a ținut să sublinieze dezamăgirea suferită de către cei care l-au criticat vehement pe omul de afaceri american.

„Am o vie satisfacție. În primul rând, pentru că mie-mi place să mă piș împotriva vântului și pentru că mi s-a părut, de la bun început, desfășurarea de forțe împotriva lui Trump… Sigur: departe de a fi vreun îngeraș, vreun mielușel – are partea lui de trecut mai mult decât controversată, dar desfășurarea de forțe anti-Trump la nivel mondial a fost absolut halucinantă. Ziceai că tuturor le-a furat Trump ceasul. Nu erai cool dacă nu-l înjurai pe Trump: de la liota aia de actori de la Hollywood până la lideri politici europeni, lideri de opinie (inclusiv din România)… Mă uitam la televizor și mă frecam la ochi: îl înjurau ăia pe Trump, de parc-ar fi fost președintele României și ar fi abuzat o întreagă Românie, iar ăștia se simțeau datori să-i tragă două picioare în gură. Era totul de un grotesc infernal.

În al doilea rând, pentru că e o victorie împotriva sistemului. Eu, în general, detest noțiunile astea de «Sistem» (cu S, cum zice Cristoiu), dar ele există. Iar faptul că o Americă întreagă mobilizată în sprijinul lui Hillary Clinton (o candidată, de altfel, la fel de jalnică sau chiar mai jalnică), deci, cu toți ăia împotriva lui, un individ bogat, bine plasat, cabotin, misogin (ziceți-i cum vreți), care evident că beneficia și el de sprijin (fiindcă de unul singur n-ai cum să faci o asemenea revoluție politică, până la urmă), a triumfat. Iar asta ar trebui să le spună foarte mult liderilor ăstora – câți mai sunt – din omenirea lui pește prăjit. Pentru că prea au impresia că le așază ei cu mâna pe toate și că, până la urmă, butoanele o să fie numai în mâinile celor care sunt agreați de un sistem planetar. Uite că mai scapă, din când în când, și scapă chiar la ei”, a afirmat realizatorul de la România TV.

Pe de altă parte, Victor Ciutacu a prognozat că Donald Trump „se va da cu cine trebuie” și a ținut să se pronunțe împotriva ideii de dinastie politică, așa cum este ea prezentă în SUA.

„Bun: că Trump se va transforma n-am niciun dubiu. Trump este un Vadim care a făcut bani (nu doar a cheltuit), dar care acum, după ce-și va atinge scopul, se va da cu cine trebuie. Iar Trump o să fie (dacă mă-ntrebi pe mine – și n-am veleități de analiză de politică externă) un om care va coopera foarte bine cu întreg establishmentul: de la servicii de spionaj până la marea finanță de pe Wall Street. Adică nu va fi Trump elefantul scăpat în magazinul de porțelanuri, care vai! să vezi ce stricăciuni o să facă! N-o să facă nicio stricăciune! Plus că, una peste alta, marea victorie (dacă este) este victoria asupra ideii că, în Statele Unite (poreclită «cea mai mare democrație a lumii»), conduc numai câteva familii. Bă, dar chiar nu se poate decât cu familiile?! Familia Kennedy a fost cu tot neamul (mă rog: unii au crăpat de glonț, alții au crăpat de ce au crăpat – așa li s-a întâmplat lor: să li se alinieze planetele greșit); familia Bush; acum, familia Clinton. Am mai văzut psihoza declanșată, în ultimul an, cu creșterea, din punct de vedere imagologic, al doamnei Michelle Obama – bănuiesc că ăsta urma să fie viitorul candidat al democraților, după ce se sfârșea mandatul doamnei Clinton.

Tocmai văd acum o știre: «Americanii» (nu știu care-s americanii) «îi cer lui Michelle Obama să candideze în 2020». Măi, dar, până la urmă, e democrație sau este califat ori regat? Se lasă funcțiile prin moștenire? Și chestia asta a început la nivel internațional – nu numai la americani. Dar mă rog: în alte părți, e mai de-nțeles. Vezi, de exemplu, Argentina, cu faimosul Kirchner (Néstor Kirchner, președinte între 2003 și 2007 – n.r.), care a fost președinte și, dup-aia, a venit nevastă-sa, Cristina, președinte (între 2007 și 2015 – n.r.). Și știi că e ideea aia de democrație sud-americană, cu extremele ei. Păi, uită-te la americanii de nord (nu la ăia de sud): sunt unii dintre cei mai democrați de pe planeta Pământ sau chiar din Univers. Atunci, dacă e democrație, hai să nu mai fie niște familii care să conducă! Ca și la noi: după Băsescu, cine ar fi candidat? Candida EBA? Candida Ioana Băsescu? Noroc că Iohannis n-are copii. Sau candidează prima doamnă, după ce-și termină Iohannis treaba pe la Cotroceni? Partidele ălea, marile lor partide (din SUA – n.r.) nu găsesc pe alții la vârf, decât soțul sau soția? E ridicol! Măcar Trump nu e al nimănui, din punctul ăsta de vedere. Plus că el e de o inconsecvență rară: s-a schimbat, în 30 de ani de zile, de la un partid politic la altul fără nicio apăsare”, a explicat Ciutacu.

În continuare, gazetarul a făcut o paralelă între prognozele privind alegerile din SUA și estimările legate de Brexit.

„Eu am fost convins și la Brexit că iese Marea Britanie din UE. Acum, nu că mă dau vitează după război, dar este, dintr-un anumit punct de vedere, o mare problemă: știi că la noi este hitul să înjuri casele de sondaje (câte mai sunt). Și, de multe ori, o faci întemeiat. Ei bine, după faimosul Brexit (să nu uităm că au avut și grecii un referendum) și după alegerile din Statele Unite ale Americii, după părerea mea, asistăm la falimentul moral (și ar trebui să asistăm și la ăla financiar, propriu-zis) al noțiunii de institut de sondare a opiniei publice. Era la noi: «Vai, nenorociții care truchează sondaje sau care le greșesc!» Păi, uită-te la americani! Că la ăia s-au inventat marile case de sondaje. Foarte multe de la noi sunt, de fapt (sau au fost – că s-a cam ales praful de ele), niște extensii ale institutelor americane. Deci, din marile institute de sondare a opiniei publice de la americani, care dădeau cu o zi înainte; ba unii dintre ei au făcut și un de-ăsta probabilistic, ca la pariuri: au zis că șansele lui Hillary Clinton sunt de 91%. Păi, ăia ar trebui să se închidă mâine! În logica economiei de piață. De ce să le mai dai bani ăstora, să-ți facă o cercetare? Tu, ca și cheltuitor. Eu să zicem că îmi angajez o femeie de serviciu ca să-mi spele prin casă. Dacă femeia aia de serviciu îmi aruncă cu rahat pe pereți (în loc să-mi spele prin casă și să-mi măture), păi merită să o mai angajez? După părerea mea, nu, pentru că dau banii de pomană. Ș-atunci pa, la revedere!” a exclamat omul de televiziune.

În ultima parte a declarației oferite pentru PSnews.ro, Victor Ciutacu a arătat ce modificări ar putea apărea în România, în materie de luptă anticorupție.

„Cel puțin o doamnă și un domn (doamna Kövesi și domnul Coldea), membri ai faimosului Binom (mai nou, cuplu – după cum zic ăia de la Black Cube), care tremură, fiindcă sprijinul lor venea pe filiera democraților. Mai mult decât atât: dacă ne aducem bine aminte, domnul Klemm (Hans Klemm, ambasadorul SUA la București – n.r.), marele trâmbițaș al luptei anti-corupție din lume (a luptei noastre anticorupție, nu și a lor, a companiilor lor din România), a venit din America de-a dreptul cu misiune. Să ne aducem aminte că, la audierea din Congres, ca să fie trimis ambasador în România, s-a ridicat unul (senatorul republican Ron Johnson, acuzat că şi-a finanţat ilegal campania electorală cu 10 milioane de dolari – n.r.) și i-a dat sarcină: să aibă grijă de o doamnă Kovesi din România, care e singură împotriva corupției, care face o treabă extraordinară și așa mai departe. Eh: sigur că n-o să se apuce Trump să schimbe ambasadorii din România și din țările care, oricum, reprezintă interes mai puțin pentru ei imediat cum ajunge în funcție.

Dar cred că domnul Klemm (venit pe filiera democraților) n-o să se simtă foarte bine. Dacă domnul Klemm nu se simte foarte bine în așteptarea sabiei lui Damocles, probabil că nu se simt bine nici protejații domnului Klemm din România. Și tot așa, că e un lanț întreg. Până la urmă, și ăsta (Trump – n.r.) trebuie să-și pună oamenii lui, că la noi îi zice «trafic de influență» și «conflict de interese», dar la ei e legal. Ei: n-are și Trump (și mecanismul din spatele lui) niște clienți de rezolvat, în spatele lui? Ba are! Și atunci o să-i execute pe clienții celorlalți, punându-și oamenii lor. Deci sigur că, dacă ne uităm la obiceiurile casei, probabil că doamna Kovesi va înteți focul luptei anticorupție, ca s-arate că demonstrează, că ea în continuare performează și că nu reduce motoarele doar pentru că i s-au schimbat susținătorii. Dimpotrivă: doamna trebuie să demonstreze. Și mă aștept să facă prăpăd în continuare. Nu că n-ar avea și motive; există – har Domnului! – suficiente motive pentru a deschide dosare penale de corupție în România. Nenorocirea este că dosarele ăstea penale ori au fost deschise și ținute la sertar ani de zile (până când a devenit convenabil să le lucrezi), ori n-au fost deschise. Și atunci mă întreb: partea ailaltă a Binomului și partea asta cu ce s-au ocupat? Uită-te la Blejnar: de când erau infracțiunile lui Blejnar? Din 2011-2012! Suntem în 2016. Acest Binom este un pol de putere infernal, incredibil, pentru că, dacă la americani e pe familii, la noi (dacă dezvăluirile din Black Cube s-ar putea confirma) e o chestie de o gravitate extremă: două instituții ale statului (care împreună alcătuiesc Binomul luptei împotriva corupției) ar fi conduse de doi oameni care au alcătuit un cuplu. Ăsta e un pol de putere incredibil, fiindcă, dacă se supără oricare dintre ei, belește pe oricine. Poți să pui la cale orice, inclusiv o lovitură de stat (mergând până la absurd cu ipotezele). Cine se poate opune unei forțe rezultate din unirea SRI-ului cu DNA-ul? Nimeni! Cel puțin în țara românească”, a conchis Ciutacu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *