Skip to content
Politică

UPDATE CJUE, decizie istorică pentru România: Noțiunea „soț” cuprinde soții de același sex

American Civil Liberties Union

UPDATE 11:24 

Decizie istorică! Curtea de Justiție a Uniunii Europene sfătuiește CCR să recunoască căsătoria lui Robert Claibourn Hamilton și Adrian Coman și a tutoror cuplurilor din alte țări, în care căsătoria este acceptată de către stat, să fie recunoscute pe teritoriul României, se arată în comunicat.

Citiți mai jos comunicatul CJUE: 

”Noțiunea „soț”, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex

Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor

Domnul Relu Adrian Coman, resortisant român, și domnul Robert Clabourn Hamilton, resortisant american, au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în anul 2010. În luna decembrie 2012, domnul Coman și soțul său au solicitat autorităților române să  le  fie  comunicate  procedura  și  condițiile  în  care  domnul  Hamilton  putea,  în  calitatea  sa  de membru al familiei domnului Coman, să obțină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertății de circulație1, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.

Răspunzând la această solicitare, autoritățile române i-au informat pe domnii Coman și Hamilton că acesta din urmă beneficia numai de un drept de ședere pe o perioadă de trei luni, pentru motivul, printre altele, că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex („căsătorii homosexuale”).

Domnul  Coman  și  domnul  Hamilton  au  introdus  în  aceste  condiții  o  acțiune  în  fața  instanțelor române prin care solicitau constatarea existenței unei discriminări pe criteriul orientării sexuale, în ceea ce privește exercitarea dreptului de liberă circulație în Uniune. Fiind sesizată cu o excepție de neconstituționalitate  ridicată  în  cadrul  acestui  litigiu,  Curtea  Constituțională  (România)  întreabă Curtea de Justiție dacă domnul Hamilton intră în sfera noțiunii de „soț” al unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat libertatea de circulație și trebuie, prin urmare, să i se acorde un drept de ședere permanentă în România.

Prin  hotărârea  pronunțată  astăzi,  Curtea  amintește  mai  întâi  că  directiva  privind  exercitarea libertății  de  circulație  reglementează  doar  condițiile  de  intrare  și  de  ședere  ale  unui  cetățean   alUniunii în alte state membre decât cel al cărui resortisant este și că ea nu poate constitui temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea resortisanților unui stat non-UE, membri ai familiei unui cetățean al Uniunii, în statul membru al cărui resortisant este acest cetățean. Directiva nu este, așadar, susceptibilă să constituie temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea domnului Hamilton în statul membru al cărui resortisant este domnul Coman, România. Curtea amintește însă că, în anumite cazuri, unor resortisanți non-UE, membri ai familiei unui cetățean  al Uniunii,  care  nu  pot  beneficia,  în  temeiul  dispozițiilor  directivei,  de  un  drept de ședere derivat în statul membru al cărui resortisant este acest cetățean, li se poate recunoaște un asemenea drept în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (dispoziție care conferă în mod direct cetățenilor Uniunii dreptul fundamental și individual de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre).

Curtea arată în continuare că condițiile de acordare a acestui drept de ședere derivat nu trebuie să fie mai stricte decât cele prevăzute de directivă pentru acordarea unui asemenea drept de ședere unui resortisant al unui stat non-UE, membru al familiei unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat dreptul  de  liberă  circulație  stabilindu-se  într-un  stat  membru,  altul  decât  cel  al  cărui  resortisant este.

Curtea  constată  că,  în  cadrul  directivei  privind  exercitarea  libertății  de  circulație,  noțiunea  „soț”, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean  alUniunii. Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la căsătorie, este o materie care intră în competența statelor membre și că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competențe, statele menționate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria homosexuală. Ea amintește de asemenea că Uniunea respectă identitatea națională a statelor membre, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale.

Curtea consideră cu toate acestea că refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resortisant cu un cetățean al Uniunii de același sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru  la  altul  în  funcție  de  dispozițiile  de  drept  național  care  guvernează  căsătoria  între persoanele de același sex.

În  aceste  condiții,  Curtea  amintește  că  libera  circulație  a  persoanelor  poate  face  obiectul  unor restricții  independente  de  cetățenia  persoanelor  în  cauză,  cu  condiția  ca  aceste  restricții  să  se întemeieze pe considerații obiective de interes general și să fie proporționale cu obiectivul legitim urmărit de dreptul național.

În această privință, ordinea publică, invocată în speță drept justificare pentru a restrânge dreptul de eliberă circulație, trebuie interpretată în mod strict, astfel încât sfera ei să nu poată fi stabilită unilateral  de  fiecare  stat  membru  fără  exercitarea  unui  control  din  partea  instituțiilor  Uniunii. Obligația  unui  stat  membru  de  a  recunoaște,  exclusiv  în  scopul  acordării  unui  drept  de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă,  în  dreptul  său  național,  instituția  căsătoriei  homosexuale.  În  plus,  o  asemenea obligație de recunoaștere exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a statului membru în cauză.

Curtea  amintește  în  sfârșit  că  o măsură  națională  care  este  de natură  să  împiedice  exercitarea liberei circulații a persoanelor nu poate fi justificată decât dacă această măsură este conformă cu drepturile fundamentale care sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Întrucât dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie este garantat la articolul 7 din cartă, Curtea arată că și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că relația pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noțiunii „viață privată”, precum și a noțiunii „viață de familie” la fel ca cea a unui cuplu heterosexual care se află în aceeași situație.”

——————————————–

Este o zi importantă pentru comunitatea LGBT din România, întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene este așteptată să ia astăzi o decizie importantă.

Mai exact, după ce Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori să dea un verdict în dosarul a unui cuplu format dintr-un cetățean american și unul român, Robert Claibourn Hamilton și Adrian Coman, ce au cerut ca statul să le recunoască căsătoria, CCR a hotărât să ceară un punct de vedere al CJUE, conform Hotnews.ro.

Decizia judecătorilor europeni ar urma să fie pronunțată astăzi, în jurul orei 10:30, ora României.

Amintim faptul că cuplul a contestat la Curtea Constitțională a României și prevederea din Codul Civil care împiedică recunoașterea căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *