Fostul director al Serviciului de Informații Externe, Claudiu Săftoiu, comentează pe pagina sa de Facebook atacul terorist de la Kabul, îndreptat împotriva unor cetăţeni români, considerând că misiunile româneşti nu ar mai trebui continuate în Afgaistan.
“Atac terorist cu țintă expresă la Kabul – România se sacrifică în prima linie
Moartea tragică a unui reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, în Afganistan, în urma unui atac terorist îndreptat împotriva cetăţenilor străini, ridică din nou marea întrebare: ce (mai) caută România în Afganistan, de ce își expune militarii și personalul diplomatic, unde sunt beneficiile participării în teatre de război, în misiuni de stabilizare, sau de pacificare, sub comanda NATO?
Ministrul de externe român afirmă, negru pe alb, că teroriștii au avut ca țintă directă Ambasada României de la Kabul. Cu ce le-am atras atenția talibanilor afgani?
Reacția rapidă concertată a autorităților române (Ministerul de Externe, Administrația Prezidențială, Guvernul României), care au transmis condoleanțe familiei și au reiterat hotărârea României de a lupta împotriva terorismului taliban și internațional, indică în mod indubitabil că operațiunea teroristă din noaptea de 2 spre 3 septembrie, de la Kabul, a fost una cu o semnificație aparte.
Ministrul de externe, Ramona Mănescu, a sugerat chiar că moartea reprezentantului diplomatic român trebuie să beneficieze de funeralii naționale, calificând sacrificiul acestuia drept eroic.
Situația din Afganistan e în continuă fierbere, la 18 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când o coaliție de forțe militare internaționale occidentale a ocupat Afganistanul, considerat, atunci și acum, ”un sanctuar al teroriştilor internaţionali””, a scris Săftoiu.
El face un scurt istoric al contribuţiei româneşti în Afganistan, alături de forţele NATO:
“România a fost printre primele țări care au trimis trupe în Afganistan, dovedind înainte de aderarea sa la NATO atașamentul față de valorile democratice occidentale, precum și angajamentul de a participa activ la combatere terorismului internațional.
În decembrie 2018, CSAT a aprobat în ”Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care vor fi trimise în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2019”.
În anul 2019, în Afganistan au fost discolcați 1.902 militari din Armata României participă, cu 127 militari mai mult faţă de anul 2018. Românii participă astfel cu forţe şi mijloace la operaţiunea NATO din Afganistan – ”Resolute Support Mission” (RSM).
În Afganistan se află și trupele de elită din cadrul FOS (Forța de Operațiuni Speciale) din Armata Română.
Prezența românească în Afganistan – o necesitate a strategiei de apărare și securitate a României
Motivul pentru care România este în Afganistan îl constituie apartenența noastră la NATO. Iar motivul pentru care această alianță militară participă, în Afganistan, la cea mai îndelungată operaţiun militară din istoria ei, îl explică însuși Secretarul General al NATO.
Jens Stoltenberg a declarat – la sfârşitul Reuniunii miniştrilor apărării din NATO, de la Bruxelles, din iunie 2019 -, că încă din 11 septembrie 2001, Alianţa a realizat că Afganistanul devenise o platformă ideală pentru antrenarea teroriştilor şi lansarea unor atacuri asupra ţărilor NATO. Acestea au început inițial asupra SUA, apoi au continuat la Madrid și la Londra. Iar obiectivul NATO a fost şi este să prevină Afganistanul să devină un câmpe de anternament pentru terorismul internaţional. ”Nu este un lucru uşor şi toţi trebuie să plătim acest preţ”, a spus Secretarul General NATO.
De aceea, România face eforturi suplimentare să demonstreze că este un partener de încredere al NATO și că merită, prin acest angajament total în teatrele de operațiuni, să fie un partener strategic al SUA.
“Forțele speciale, de elită, ale Armatei Române – în prima linie
Trupele de operațiuni speciale ale Armatei Române sunt forţe de elită, încadrate cu personal special selecţionat. In estul Afganistanului, spre graniţa cu Pakistanul, este dislocat un contingent de FOS din Aarmata Română, format din aproximativ 70 de militari.
Ei sunt instruiți să execute operaţii speciale, și uneori folosesc tactici, tehnici şi proceduri de angajare neconvenţionale. Militarii pot opera în mod clandestin, sau în ascuns, în zone sensibile din punct de vedere politic, sau în teritorii ostile sau inamice, înaintea unei invazii, sau campanii militare.
Iar în Afganistan încă mai sunt executate astfel de misiuni speciale, și vin la sprijin, atât pentru cu misiunea non-combat a Coaliţei Internaţionale condusă de NATO, ”Resolute Support Mission” – care inițiază programe de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor naţionale de securitate şi apărare afgane, cât și pentru misiunea americană ”Freedom Sentinel”, cu o compomentă în combaterea terorismului.
Atacul terorist asupra misiunii românești de la Kabul – semnul că România contează în lupta împotriva terorismului taliban, mai mult decât se cunoaște public
Nu este clar de ce ministrul de externe al României a ținut să specifice că atacul terorist a vizat în mod special Ambasada României de la Kabul. De altfel, talibanii au mai plantat și un vehicul care a explodat în apropierea unei clădiri folosite de organizațiile internaționale. În urma deflagrației, și-au pierdut viața 16 oameni și alți 119 au fost răniți.
Valul de atentate revendicate de talibani contravine rezulatelor pozitive anunțate de Zalmay Khalilzad, negociatorul SUA, potrivit căruia Statele Unite vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Afganistan și vor închide cinci baze militare în termen de 135 de zile, conform unui proiect de acord de pace cu oficialii talibani.
Departe de luptele din Kabul și de informațiile calsificate, nu putem decât să sperăm că militarii români și-au făcut pe deplin datoria, în toate formele posibile.
Sacrificiul tânărului român, care făcea parte din fortele de securitate ale ambasadei, dar și atacarea cu îndârjire a clădirilor misiunii românești de la Kabul, dovedesc fără prea multe cuvinte nivelul de implicare și angajamentele militarilor români, într-o zonă fierbinte a lumii”.
