Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de act normativ prin care aduce o serie de modificări şi completări Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislaţiei fiscale, astfel încât gradul de colectare şi conformare la plată să crească.
Ideea „CNP-ului fiscal”, propus de Ministerul Finanțelor, a fost criticată de mediul de afaceri. Analistul economic Adrian Negrescu a precizat pentru PS News că CNP-ul fiscal nu ajută în realitate la lupta cu evaziunea fiscală.
„CNP-ul fiscal este o specie de struțo-cămilă fiscală, inventată de ,,experții’’ din finanțe cu intenția de a demonstra că luptă, din pix, cu evaziunea fiscală.
E o invenție prin care autoritățile vor, practic, să afle dacă achizițiile pe care noi le facem sunt în concordanță cu veniturile noastre, scopul final fiind acela de a impozita banii la negru, averile ilicite.
Dincolo de acest scop ,,nobil’’, modalitatea prin care vor să descopere banii negrii din buzunarele românilor este cel puțin ciudată, introducerea acestui CNP fiscal fiind ca o frecție la un picior de lemn.
Cum adoptarea acestuia nu este obligatorie, evazioniștii nu vor avea nicio problemă.
Dacă statul ar vrea, cu adevărat, să dea de urma tranzacțiilor ilicite, ar face anchete fiscale serioase, cum face, de exemplu, Fiscul american (IRS), nu încercând din pix, prin astfel de măsuri administrative, să pescuiască în apele tulburi ale evaziunii – poate prinde ceva.
Focusul pe tranzacțiile online este, de asemenea cel puțin bizar, asta în condițiile în care, și în absența acestui CNP fiscal, statul are acces la toate informațiile de care are nevoie pentru a face anchete fiscale -băncile îi oferă, la cerere, extrasele de cont ale celor vizați, cu toate tranzacțiile, iar curierii sunt obligați, de asemenea, să prezinte la ANAF, toate plățile făcute cu cash.
Chiar și ideea că, prin adoptarea CNP-ului fiscal, statul va oferi discounturi la plata taxelor, in tentativa de a stimula populația să ceară bon la frizer, la băcănie, la service-ul auto, nu ține cont de realitatea din economie.
E o inițiativă similară cu impozitarea bacșișului, o măsură care nu și-a dovedit efectele dintr-un simplu motiv – comportamentul de consum al românilor nu îl schimbi prin decizii administrative ci prin educație, prin campanii de promovare etc.
În plus, având în vedere că în România nu există legiferat, pentru moment, un sistem de deduceri ale acestor bonuri fiscale, ce motive ar avea românii să folosească CNP-ul fiscal? Să nu uităm, pe de altă parte, că statul a mai încercat astfel de inițiative – loteria bonurilor fiscale, care n-a funcționat pe aceleași considerente.
Nu cred că statul vrea să se transforme într-un adevărat ,,Big Brother’’, cum ar spune unii. Încearcă doar să reducă evaziunea mai ales în zona serviciilor și comerțului însă metodele pe care le pune în dezbatere sunt cel puțin năstrușnice, neținând cont de realitatea economică, de obiceiurile de consum.
Digitalizarea cu forța a populației, pe principiul heirupist implementat în relația cu firmele (e-factura, e-tva, e-transport etc.), s-ar putea să nu poată fi pusă în practică atât de ușor, iar efectele s-ar putea să fie total pe dos – să ducă la o accentuare a evaziunii fiscale”, a spus Adrian Negrescu.
Proiectele digitalizare propuse de Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanţelor face referire la posibilitatea plăţii obligaţiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală.
„Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligaţiilor fiscale s-a propus oferirea posibilităţii contribuabililor/plătitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligaţiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală”, se arată în document.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor fac referire la stabilirea unor mijloace electronice de comunicare mai facile cu reprezentanţii legali/desemnaţi ai mediului de afaceri, pentru informarea periodică privind situaţia fiscală.
„Se propune ca, în relaţia cu ANAF, contribuabilii/plătitorii înrolaţi în SPV să trimită prin acest sistem, o declaraţie pe propria răspundere a reprezentanţilor legali/desemnaţi ai acestora, semnată cu certificat calificat de către reprezentanţii legali/desemnaţi, prin care declară datele de contactat proprii şi îşi aleg modalitatea de comunicare electronică cu organul fiscal central pentru primirea informaţiilor cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului pe care-l reprezintă”, subliniază MF.
De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanţii legali/desemnaţi pot să-şi dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de către organul fiscal, în vederea achitării obligaţiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează.
Totodată, prin manifestarea opţiunii de plată recurentă, contribuabilii/plătitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de plată, să fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitării obligaţiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eşalonare, precum şi a altor obligaţii care reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii înlesnirii la plată acordate.
Totodată, reprezentanţii Ministerului Finanţelor vorbesc şi despre simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate.
„Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitaţie, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condiţiilor de participare la licitaţie, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicităţii bunurilor prin platforme specializate, precum şi pentru digitalizarea activităţii de organizare a licitaţiilor prin platforma on-line”, se mai spune în comunicat.
În fapt, prin PNRR este finanţat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitaţii electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă şi concurenţială, astfel încât preţul bunurilor valorificate să crească.
Modificările vizează şi măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar în cazul debitorilor care au înfiinţate popriri asupra conturilor bancare.
Românii vor avea un număr de identificare digitală, pe care să îl folosească în loc de CNP
Conform sursei citate, se propune micşorarea plafoanelor existente în vigoare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în cazul debitorilor care au înfiinţate popriri asupra disponibilităţilor băneşti, până la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scăzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului că lichidităţile financiare ale acestora nu se rulează prin conturile bancare.
„În acest sens, contribuabilii prevăzuţi la art.1 alin.(1) din Legea nr.70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au înfiinţate popriri bancare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar în următoarele condiţii: în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei; în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din
Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei; în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei”, se precizează în document.
Totodată, se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcţionarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să îşi dovedească identitatea în relaţia cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
