PSnews

Bloguri

Cofinanțare mai mică și presiune pe cheltuirea banilor

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, membru în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR)

 

Printre propunerile Comisiei Europene cu privire la viitorul fondurilor structurale, după 2021, se regăsește și reducerea semnificativă a ratei de cofinanțare europeană. Astfel, în cazul României, cofinanțarea va scădea de la 85 % în prezent, la 70% după 2020.

La aceasta se adaugă și și reducerea perioadei pentru dezangajarea automată, de la 3 ani în prezent, la 2 ani după 2021. Dezangajarea automată înseamnă că, dacă pentru o sumă alocată unui program nu s-a primit nicio cerere de plată până la sfârșitul celui de-al doilea an de la adoptarea acestuia, orice fonduri necheltuite încetează să mai fie disponibile pentru programul respectiv.

Cred că în Parlamentul European trebuie să ne luptăm pentru menținerea nivelului de cofinanțare și a perioadei de dezangajare actuale.

Cele două propuneri ale Comisiei Europene de mai sus, corelate cu faptul că ultimii trei ani din perioada 2014-2020 se suprapun cu primii 3 ani din perioada 2021-2027, pun serios sub semnul întrebării capacitatea statelor membre (în special a celor cu un nivel de dezvoltare similar României) de a absorbi sumele alocate în primii ani ai perioadei 2021-2027. Practic, în perioada 2021-2023, autoritățile vor trebui să furnizeze, în paralel, proiecte eligibile care să genereze cheltuieli pentru ambele perioade programare. În plus, presiunea pe bugetul național va fi foarte mare, deoarece va trebui să asigurarea cofinanțare pentru toate aceste proiecte.

Apreciez eforturile depuse de Comisia Europeană de a propune un pachet legislativ care să promoveze simplificarea și flexibilitatea, dar cred că trebuie să fim atenți la elementele ”sensibile” ale propunerii, care pot deveni principalele piedici în calea realizării obiectivelor politicii de coeziune.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi