Skip to content
Economie

Comerțul din România, devastat de pandemie: Pagube de 600 de milioane de euro și zeci de mii de joburi pierdute

turdanews.ro

Pandemia a generat pagube uriaşe la nivelul comerţului din România, apreciate de specialişti la 600 de milioane de euro, pierderi în urma cărora zeci de mii de români au fost concediaţi, arată o analiză efectuată de Mazars.

Înainte ca România să se confrunte cu pandemia din 2020, comercianţii de alimente aveau profituri şi un număr constant de clienţi. Cei cu produse non-alimentare beneficiau de creşteri exponenţiale ale profitului, în special în cazul mall-urilor, care erau pline de sute de oameni în fiecare zi. Cifra de afaceri din vânzările en-gross a crescut cu 12,6% în primele două luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Specialiştii KeysFin estimează că pragul de 112  miliarde lei a fost depăşit în 2019, astfel încât rata de creştere va ajunge la cel puţin 125 miliarde lei în 2020, luând în considerare sentimentul de panică de care au fost cuprinşi cumpărătorii şi teama de dispariţie a anumitor produse, care a lăsat goale rafturile multor magazine.

Cu toate acestea, cererea în creştere de produse a condus iniţial la o creştere a preţurilor. Conform unei analize a Consiliului Concurenţei, având la bază datele din Monitorul Preţurilor, produsele alimentare au fost mai scumpe în luna martie a acestui an.

Închiderea centrelor comerciale şi a mall-urilor din cauza pandemiei COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra comerţului cu amănuntul în România, iar pierderile ating 600 milioane de euro, conform estimărilor CBRE. Comercianţii care se vor adapta rapid mediului de afaceri în continuă schimbare vor avea, în mod clar, şi cele mai bune rezultate.

Comercianţii non-alimentari şi transformarea digitală pentru supravieţuire

Comercianţii din România au pierdut sute de milioane de euro, ca urmare a Ordonanţei Militare nr. 2 din 21 martie 2020, care a impus închiderea mall-urilor. Acest lucru a afectat planurile de expansiune ale dezvoltatorilor de centre comerciale, pe măsură ce criza din sănătate a devenit una economică, având în vedere că în 2020 este aşteptată o scădere economică de 6% în România, comparativ cu estimarea de creştere de 3,5% din luna ianuarie.   Conform Departamentului de Consultantă şi Tranzacţii al CBRE, în perioada 18 martie – 15 mai, ~8.800 de magazine au fost închise, ~50.000 din personalul acestora au fost trimişi în şomaj tehnic, iar pierderile sunt estimate la ~600 milioane de euro.

„Pandemia va evidenţia provocările cu care se confruntă comerţul cu amănuntul, mai ales atunci când vorbim de nevoia de a oferi o experienţă online simplă şi satisfăcătoare şi de o concentrare asupra interacţiunii directe cu clientul, în locul vânzării în marile centre comerciale. Tendinţa prezentă deja de un deceniu a oamenilor care aleg să cumpere din magazinele de proximitate decât să se aventureze în mall-urile şi hipermarketurile din oraş este acum o decizie forţată pentru a se proteja.  

Comportamentul consumatorului s-a modificat foarte mult în ultimii ani şi este într-o continuă transformare: de la distanţarea socială la excelenţa în experienţa online, capacitatea de inovaţie frugală a îmbunătăţit considerabil această industrie.”, a menţionat Ella Chilea, Partner, Audit & Assurance, Mazars România.

Comercianţii alimentari: de la tehnologia contactless la livrările la domiciliu  

În timp ce comercianţii de produse non-alimentare se confruntă cu închiderea magazinelor şi pierderi masive de venituri, la celălalt capăt al sectorului, hipermarketurile şi supermarketurile au beneficiat de panica generată de cumpărători pentru a se stabiliza, a-şi menţine lanţurile de aprovizionare sau a dezvolta unele noi, prin canale precum comerţul online sau livrările la domiciliu.   Spre deosebire de comercianţii de produse non-alimentare, care aveau mai multă experienţă în vânzările online, lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri descoperă acum comerţul online, iar criza le-a accelerat planurile de digitalizare.

Unele dintre schimbările pe care le vedem astăzi vor deveni permanente, iar altele vor influenţa definitiv comerţul de produse alimentare, precum: vânzarea online, livrările la domiciliu, tranziţia către tehnologia contactless atunci când vorbim de plăţi, dezinfectarea produselor sau extinderea reţelelor de furnizori.

Comerţul online din România a înregistrat o creştere cu 30% a vânzărilor încă din prima săptamâna a lunii martie. Cu cât numărul oamenilor carantinaţi la domiciliu a fost mai mare, în combinaţie cu închiderea şcolilor şi obligaţia părinţilor cu copii mici de a sta acasă, cu atât au crescut si vânzările online.

Conform estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce a depăşit pragul de 4,3 miliarde euro la sfârşitul lui 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018. Estimările iniţiale pentru 2020 au arătat că valoarea cumpărăturilor online a depăşit 5 miliarde euro, dar în situaţia actuală este foarte probabil ca această valoare să fie chiar mai mare.   Dacă suntem deja obişnuiţi cu achiziţia de electronice şi electrocasnice online, vom vedea creşteri şi în alte zone, ca de exemplu la produsele de larg consum şi chiar alimente.

Faptul că un client poate cumpăra câteva kilograme de zahăr, făină şi conserve şi le poate primi acasă reprezintă puncte în plus pentru comerţul online. Conform Eurostat, numai 23% din populaţia României a cumpărat online în 2019, ceea ce ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Dar aceşti noi cumpărători online vor contribui la o creştere semnificativă a vânzărilor online.

Blue Ocean Strategy şi diferenţierea lanţului de aprovizionare ca soluţii pentru viitor  

Companiilor care au stocuri în propriile depozite sau chiar în magazine le recomandăm să nu lanseze campanii agresive de promovare sau de lichidare. Este posibil ca în acest an să avem mai puţine campanii de Black Friday, iar companiile să îşi păstreze stocurile până reuşesc să îşi transforme afacerea. Cei care vând prin platforme de tip marketplace trebuie, de asemenea, să fie prudenţi, deoarece stocurile trebuie actualizate în timp real, în caz contrar riscând să fie penalizaţi dacă nu asigură livrările la timp.

 „O altă posibilitate de a te menţine pe piaţă este de a căuta furnizori în regiuni, precum India, Pakistan, Vietnam sau de a identifica producători locali. Aceasta este o bună metodă de a încuraja şi susţine economia naţională în situaţii de criză. Chiar dacă unii furnizori pot avea costuri mai mari de producţie, riscul de a nu reuşi aprovizionarea clienţilor loiali este mai mare decât riscul scăderii profitabilităţii pe termen scurt.

Prin urmare, o bună metodă de a trece peste această perioadă cu pierderi minime este de a diversifica numărul de furnizori şi zonele lor geografice. Conceptul de Blue Ocean Strategy din punctul de vedere al diferenţierii şi al costurilor reduse poate crea o cerere nouă pentru comercianţi.” a menţionat Ella Chilea, Partner, Audit & Assurance, Mazars România.

Recomandarea pentru magazinele deja prezente în e-commerce este de a simplifica procesul de achiziţie online cât mai mult posibil, de a oferi informaţii despre timpul de livrare şi de a anunţa eventualele întârzieri.

 Implementarea măsurilor fiscale în lupta împotriva crizei  

Din perspectivă fiscală, observăm că evoluţia pandemiei a determinat guvernele din întreaga lume să adopte într-un termen foarte scurt măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri. Comisia Europeană consideră că pandemia de COVID-19 este „un eveniment neobişnuit aflat în afara controlului guvernamental”.

La rândul său, OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a propus guvernelor şi administraţiilor fiscale măsuri care să atenueze din impactul negativ generat de pandemie: amânarea termenelor de depunere a declaraţiilor şi a obligaţiilor fiscale, suspendarea penalităţilor/ dobânzilor de întârziere, suspendarea controalelor fiscale sau a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor de TVA.

 „Măsurile luate de autorităţile din România sunt similare celor implementate de alte state afectate de COVID-19, iar unele dintre acestea ajută industria de retail, în special comercianţii cu amănuntul ai produselor non-alimentare.  

Putem menţiona aici indemnizaţia de şomaj tehnic, posibilitatea amânării plăţii obligaţiilor fiscale, având în vedere închiderea magazinelor cu produse non-alimentare. Companiile mici şi mijlocii din sectorul non-alimentar pot, de asemenea, beneficia de pe urma amânării plăţii taxelor de închiriere şi a utilităţilor aferente, cu condiţia obţinerii unui certificat de situaţie de urgenţă.”, a menţionat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

O altă măsură de care pot beneficia toţi comercianţii este bonificaţia acordată pentru plata impozitului pe profit pentru primele trei trimestre ale anului 2020, precum şi anularea dobânzii şi penalizărilor aferente datoriilor restante la 31 martie 2020, cu condiţia respectării anumitor proceduri.

„Companiile trebuie să analizeze măsurile de care pot beneficia, atunci când vorbim de prevederi legale actuale, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit sau amortizarea accelerată etc. Acum este momentul ca societăţile comerciale să analizeze activităţile desfăşurate pentru a identifica posibilele optimizări de costuri, o metodă fiind aceea a evaluării pierderilor de stocuri.   Trebuie menţionat faptul că o nouă iniţiativă legislativă privind comerţul cu alimente a intrat recent în vigoare, conform căreia un nou acord se va încheia între producători şi comercianţi în următoarele şase luni. Astfel de acorduri ar trebui să reflecte noile prevederi privind numărul redus de servicii pe care comercianţii le pot oferi sau noile termene de plată etc.”, a menţionat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

Ne aşteptăm ca o nouă Directivă TVA să intre în vigoare la nivelul UE, ce va reglementa regimul de TVA al comercianţilor online. Această directivă a fost redactată în continuarea unui studiu la nivelul UE din 2015, conform căruia valoarea fraudelor cu TVA din UE a atins 1,5 miliare euro, dintre care 1 miliard a provenit din tranzacţiile B2C (business to consumer).   Ce ne rezervă viitorul: noi modele de afaceri şi experienţe centrate pe clienţi

În timp ce guvernele din întreaga lume oferă soluţii de sprijinire a comunităţii de afaceri şi a economiei pe scară largă în această perioadă, legislaţia fiscală internă şi principiile OCDE continuă să fie aplicate, potrivit Adevarul.

În timpul unei perioade de criză, comercianţii cu amănuntul pot găsi inspiraţia de a începe o nouă aventură care să le ofere succesul pe termen lung, precum restructurarea sau crearea unor noi modele de afaceri.   COVID-19 creează circumstanţe dificile pentru comercianţii cu amănuntul, însă nu trebuie să le schimbe în mod radical planurile actuale. Comerţul online, produsele sustenabile, preţurile corecte şi satisfacţia clienţilor sunt toate preocupări majore pentru comercianţi, indiferent dacă se află sau nu în perioada de carantină.

Pentru a creşte fidelitatea clienţilor şi vânzările în viitorul apropiat, brandurile trebuie să rămână în contact permanent cu clienţii, asigurându-i pe aceştia că vor rămâne prezente pe piaţă, atunci când cumpărăturile vor reveni la normal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *