Comisari români la Bruxelles: România a avut patru comisari europeni, până în prezent. Ce realizari au avut și ce sprijin au adus României, pe rând, cei patru aleși, în timpul mandatelor lor, în articolul de mai jos.
Leonard Orban, primul comisar european din partea României
Leonard Orban studii și experiență
Leonard Orbana absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii din Braşov (1981–1986), obţinând titlul de inginer diplomat. După absolvirea facultăţii, lucrează ca inginer la Întreprinderea de Tractoare din Miercurea Ciuc (jud. Harghita) între anii 1986-1989, apoi la Întreprinderea de Antrepriză Construcţii Speciale Industriale şi Montaj (I.A.C.S.I.M.) din Bucureşti (1989-1990) şi la Institutul de Cercetare în Tehnologia Construcţiilor de Maşini (I.C.T.C.M.) din Bucureşti (1990-1993).
Urmează în paralel o a doua facultate şi anume Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE) (1987-1992).
Între anii 1993 şi 2001, Leonard Orban a fost consilier parlamentar pentru afaceri europene şi internaţionale al Parlamentului României – Camera Deputaţilor, îndeplinind şi funcţiile de Secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) Uniunea Europeana (UE) – România şi al Delegaţiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC şi Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN).
În perioada mai 2001-decembrie 2004, deţine funcţia de negociator şef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator şef al României cu Uniunea Europeană.
În anul 2002 a fost decorat de către Preşedintele României, Ion Iliescu, în gradul de Cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României”, distincţie acordată pentru contribuţia adusă integrării României în NATO
Din decembrie 2004 este secretar de stat la Ministerul Integrării Europene unde coordonează pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană şi, din aprilie 2005, poziţia României referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeană.
Negociator șef al României cu Uniunea Europeană
În perioada mai 2001-decembrie 2004, deține funcția de negociator șef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator șef al României cu Uniunea Europeană.
În anul 2002 a fost decorat de către Președintele României, Ion Iliescu, în gradul de Cavaler al Ordinului Național „Steaua României”, distincție acordată pentru contribuția adusă integrării României în NATO
Din decembrie 2004 este secretar de stat la Ministerul Integrării Europene unde coordonează pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană și, din aprilie 2005, poziția României referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeană.
Nominalizarea pentru postul de comisar european
În octombrie 2006, Leonard Orban a fost nominalizat drept candidat al României pentru funcția de comisar european, după ce Varujan Vosganian și-a retras candidatura.
După o audiere publică în data de 27 noiembrie 2006 la Comitetul pentru Cultură și Educație al Parlamentului European, cu participarea Comitetului pentru Afaceri Constituționale, Comitetul a dat un aviz pozitiv, votul formal urmând să aibă loc la 12 decembrie 2006.
La 12 decembrie 2006, Parlamentul European de la Strasbourg l-a votat, cu largă majoritate, pe Leonard Orban în funcția de comisar european.
Acordarea acestui portofoliu pentru comisarul european al României a fost criticată pe motivul că acesta nu ar fi un portofoliu destul de substanțial pentru activitatea unui comisar fiind un post mai degrabă administrativ decât unul politic, acestea fiind motivele nominalizării de către România a unui tehnocrat.
Leonard Orban şi-a preluat funcţia de comisar european la 1 ianuarie 2007. A gestionat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro
Conform datelor oferite de către Parlamentul European, Leonard Orban a gestionat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro, având în subordine 3.400 de persoane, adică 15% dintre salariaţii instituţiilor europene, împărţiţi în trei direcţii mari: traduceri, interpretare şi publicaţiile comunităţi.
Orban a depus jurământul de învestitură în funcţia de comisar european la 22 ianuarie 2007, la Luxemburg.
Consilier prezidențial
La data de 8 martie 2010 a fost numit în funcția de consilier prezidențial pe probleme de afaceri europene în cadrul Administrației Prezidențiale.
După o perioadă în care a fost Minstrul Afacerilor Europene (între 2011 și 2012), Leonard Orban a fost numit din nou consilier prezidențial la data de 14 ianuarie 2015. În 1 noiembrie 2021 pleacă din această funcție, la cerere.
Dacian Cioloş, cel de-al doilea comisar european din partea României
Dacian Cioloş a gestionat portofoliul Agricultură şi Dezvoltare Rurală. A fost învestit în funcţie la 9 februarie 2010. A avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 1 noiembrie 2014.
Dacian Cioloş, studii și experiență
După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.
A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997). Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.
Activitate profesională
După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agro-economist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.
În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în județul Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.
În perioada noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.
Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[8]
Activitate politică
A fost membru al Uniunii Vatra Românească începând cu 1990, în timpul studenției, ocupând funcția de președinte al comisiei de cenzori, apoi, în mai 1993, a fost avansat vicepreședinte al organizației de tineret, Asociația Junimea Vatra Românească.
În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European. Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.
Ministru al agriculturii
În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.
În timpul mandatului său de ministru al agriculturii, în numele statului, a constituit Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.Cioloș a deținut acest portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
În octombrie 2009, guvernul Boc l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.Propunerea a fost criticată de opoziție, care a considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii. Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.
La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură
Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu. De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.
În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.
În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.
Prim-ministru al României
Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta, iar pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament.
Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.
În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie. Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100.
În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic: Mișcarea România Împreună. Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță, Dacian Cioloș a abandonat proiectul, iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS).
Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului. Începând cu 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR-PLUS alături de președintele USR, Dan Barna.
Dacian Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat. În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament. La 1 octombrie a fost ales președinte al USR PLUS.
Corina Creţu, cel de-al treilea comisar european din partea României
De la 1 noiembrie 2014 şi până în 2019, Corina Creţu a coordonat portofoliul Politica Regională. În perioada iunie-octombrie 2014, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.
Corina Creţu, studii și experiență
În 1989 a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, din cadrul Academiei de Studii Economice.
Între anii 1992-1996 și 2000-2004 a fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui României, Ion Iliescu. În legislatura 2000-2004 Corina Crețu a fost aleasă deputat, dar a demisionat pe data de 10 ianuarie 2001. A revenit în Parlament în legislatura 2004-2008 când a fost aleasă Senator.
A fost membru în Comisia pentru Politica Externă a Senatului României și membru titular în Adunarea Parlamentară a OSCE, precum și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Maroc, Republica Elenă și Republica Croația.
A fost aleasă eurodeputat la alegerile din 2007, la cele din 2009 și la alegerile din 2014, când a fost pe primul loc pe lista de candidați ai Alianței PSD-UNPR-PC. A ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European în perioada iunie-octombrie 2014.
Activitate
Între 21 aprilie 2005 – 10 decembrie 2006 în urma Congresului Extraordinar al Partidului Social Democrat, Corina Crețu a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al partidului.
Din 27 iunie 2005 până la 1 ianuarie 2007 a fost membru în delegația de observatori ai României la Parlamentul European.
Ca europarlamentar, Corina Crețu a fost membră în următoarele comisii și delegații: Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Delegația parlamentară pentru relațiile cu Statele Unite și Delegația parlamentară pentru relațiile cu Republica Moldova.
Perioada 2009 și 2014 Corina Crețu a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare.
În 2013 căsuța de e-mail a Corinei Crețu a dezvăluit public corespondență între ea și Secretarul de Stat american Colin Powell.
La sfârșitul lunii august 2014 presa a anunțat că Crețu era a doua nominalizare a României pentru postul de comisar rezervat țării în noua componență a Comisiei europene sub Jean-Claude Juncker.
În luna martie 2019, Corina Crețu a părăsit PSD pentru a se înscrie în PRO România.
Adina-Ioana Vălean, cel de-al patrulea comisar european din partea României
Adina Vălean a gestionat portofoliul Transporturi la nivel comunitar, începând din 2019. A fost europarlamentar în perioada 2007-2019 şi vicepreşedinte a Parlamentului European (2014-2017).
Adina Vălean, studii și experiență
Până în 1997 a fost profesor de matematică. În 1997 a devenit director pentru relația cu Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport și ONG de tineret în Ministerul Tineretului și Sportului.
Din 1999 până în 2001 a lucrat în organizații non-guvernamentale, ca director de programe al Asociației Române pentru Libertate și Dezvoltare și ca director general al Fundației “Institutul pentru Liberă Inițiativă”.
A devenit membru PNL în 1999.
Între 2000 și 2002 a fost secretar general al Tineretului Naționl Liberal. În 2002 a devenit membru al Biroului Permanent al PNL (sector 1) și secretar al Comisiei PNL pentru mediul de afaceri, privatizare și politici concurențiale. De asemenea, în 2000 a fost director executiv adjunct al campaniei electorale pentru alegerile generale, iar în 2004 a fost implicată în programe de sprijin în campania pentru alegerile locale. Între 2004-2006 a fost deputat în Parlamentul României, circumscripția Călărași.
În 2006 a fost aleasă vicepreședinte al PNL Prahova.
Activitate la Parlamentului European
Aleasă în Parlamentul European în data de 7 iunie 2007 pe lista Partidului Național Liberal, Adina Vălean a fost membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Comisia temporară pentru schimbările climatice, Delegația pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.
Adina Ioana Vălean a fost vicepreședinte al Alianței Liberalilor si Democraților pentru Europa (ALDE – grupul liberal). În cele nouă luni până în martie 2010 a participat la 24 din cele 37 de ședințe în plen.
Una dintre cele mai importante preocupări pe care le-a avut în primul mandat în calitate de europarlamentar a fost libera circulație a cetățenilor țărilor UE, chestiune foarte importantă pentru români. A fost raportor al Directivei nr. 38/2004 privind dreptul la liberă circulație, raport care monitorizează implicit cazurile de discriminare care apar în unele țări UE ca urmare a unei legislații naționale neconforme cu cea europeană.
Europarlamentarul liberal a luat poziție în toate dosarele care vizau direct interesele României (moțiunea cu privire la reluarea adopțiilor internaționale, raportul cu privire la centrele de detenție CIA, dar și cel cu privire la reglementarea tarifelor de roaming.
Astfel, in aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat raportul Adinei Vălean referitor la reducerea de la 1 iulie 2009 a tarifelor maxime în cazul trimiterii de mesaje text și descărcării de date de pe Internet în regim de roaming.
Vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European
În aprilie 2007, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European.
Vicepreședinte al Parlamentului European
Între 2014-2017, Adina Vălean a fost vicepreședinte al Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). A fost membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii, precum și membru supleant în Comisia pentru comerț international. Proiectele ei s-au axat pe telecomunicații, energie și industrie. Activitatea sa din acea perioadă s-a concentrat pe două inițiative majore ale Comisiei Europene: Piața Unică Digitală și Uniunea Energetică.
Ca membru al Comisiei pentru comerț internațional, Adina Ioana Vălean a fost implicată îndeaproape în negocierile pentru Acordul Transatlantic, ale cărui beneficii le-a susținut de la început. Cu un angajament puternic față de economia digitală, antreprenoriat și inovare, a fost aleasă în board-ul Forumului European pentru Internet, precum și în board-ul platformei knowledge4innovation.
Adina Vălean este co-președinte al Forumului pentru mobilitate și societate, în cadrul căruia promovează competitivitatea industriei auto europene.
Președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
În ianuarie 2017, este aleasă președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), devenind astfel primul eurodeputat român care deține o asemenea funcție importantă. În timpul mandatului de președinte al comisiei ENVI, s-au votat, s-au negociat și s-au adoptat cele mai importante proiecte legislative în perspectiva limitării emisiilor de CO2 la vehicule, pachetul de economie circulară și strategia privind plasticul de unică folosință. Adina Vălean a reprezentat Parlamentul European în negocierile interinstituționale cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, precum și la diverse conferințe mondiale până la încheierea mandatului de președinte în iulie 2019.
La alegerile europene din mai 2019, a obținut un nou mandat. Din iulie 2019 a fost aleasă președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Comisar european pentru transporturi
Din decembrie 2019 până în 2024 Adina Vălean a fost comisar european pentru transporturi în comisia Ursula von der Leyen.
În mandatul său România primeşte un coridor nou de transport şi un total de 12 miliarde de euro alocate transporturilor din diverse instrumente financiare. În ceea ce priveşte portul Constanţa, acesta a beneficiat de la Uniunea Europeană de 149 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şi 13 milioane de euro pentru electrificarea conexiunii feroviare din port.
Investiţiile la punctele de trecere ale frontierei României cu Republica Moldova şi Ucraina au fost finanţate cu peste 94 de milioane de euro din bugetul european.
Comisarul european a avut în mandatul său de cinci ani, ca prioritate, Dunărea, iar proiectul de navigabilitate Fast Danube II „aproape că a primit finanţare de la Uniunea Europeană”
La 15 iulie 2024, Adina Vălean a decis să demisioneze de la CE, pentru a-şi lua în primire mandatele de la Parlamentul European, unde a fost aleasă la alegerile din 9 iulie a.c.
Adina Vălean a fost desemnată în mandatul 2014-2019 al patrulea cel mai influent europarlamentar după Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, după Manfred Weber, viitorul Președinte al Comisiei Europene și Roberto Gualtieri, Președintele Comisiei pentru Afaceri Economice si Monetare (ECON).
România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene
În Parlamentul European, în legislatura 2019-2024, cetăţenii României sunt reprezentaţi de 33 de deputaţi europeni, aleşi prin vot direct în urma alegerilor desfăşurate la 26 mai 2019. Mandatul din perioada 2019-2024 este cel de-al patrulea pentru europarlamentarii aleşi din România şi al treilea mandat complet, de 5 ani.
În cadrul instituţiilor comunitare România este reprezentată de: un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – Octavia Spineanu-Matei (7 octombrie 2021-6 octombrie 2027); un judecător la Tribunalul Uniunii Europene – Mirela Stancu (1 septembrie 2019 – 31 august 2022); un membru în Curtea de Conturi – Viorel Ştefan, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor, conform MAE. De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.
România a asigurat, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, mandat care a coincis cu încheierea ciclului legislativ şi instituţional la nivelul Uniunii Europene pentru că la mijlocul primului semestru al anului 2019 s-au desfăşurat alegerile pentru Parlamentul European, fiind consemnat deopotrivă apogeul procesului de reflecţie politică asupra viitorului Uniunii reprezentat de Summit-ul desfăşurat la Sibiu la 9 mai 2019, urmate de definirea Agendei Strategice a Uniunii pentru 2019-2024 şi de procesul de redefinire a conducerii instituţiilor europene, potrivit mae.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
