Stadiul implementării PNRR în România. O delegație a Comisiei Europene venită la București a analizat stadiul în care se află Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comisiei Europene și ai mediului politic și economic din România.
Contactat de PS News, europarlamentarul Victor Negrescu a vorbit despre provocările și despre reușitele actualului stadiu al implementării PNRR, în România.
„În primul rând, România a fost printre primele primele state membre din Uniunea Europeană care au depus cererea de plată 3. Evident, suntem în momentul de față în proces negociere, pentru că ambiția României este să reușească îndeplinirea completă a acestor jaloane. Nu toate statele fac lucrurile în aceeași manieră. Sunt state care au decis, de exemplu, să abandoneze anumite obiective, anumite jaloane și să renunțe la o parte din bani.
Este normal, evident, să prezentăm și lucrurile bune. Și aici salut intervenția domnului director general Gauer, care a început prin a saluta eforturile Guvernului României.
De cealaltă parte, este absolut normal să discutăm și despre provocările pe care le avem. Într-adevăr, avem câteva în zone unde, așa cum s-au purtat discuții la nivelul Guvernului României, sperăm să avansăm mai bine. Mă refer aici și la zona de implementare, dar și zona unor reforme pentru care este nevoie de un dialog mai amplu cu partenerii sociali, în așa fel încât să ne asigurăm că acele măsuri, în contextul în care ar fi luate, să nu genereze de fapt, efecte negative și să vorbim despre măsuri care ajută la dezvoltarea României”, a spus pentru PS News, Victor Negrescu.
Eurodeputatul a vorbit, de asemenea, despre nevoia de implicare totală a întregului sistem public.
“Obiectivul nostru este să ne asigurăm că țintele sunt realizate, vorbim despre creșterea nivelului de trai, digitalizarea României, transformarea verde etc.
Toate aceste realizări pe care le-am avut în ultima perioadă sunt datorate efortului comun cu experții români din ministere, de la nivel local. A fost nevoie de o implicare totală a întregului sistem public pentru a realiza ceea ce am făcut până acum. Avem nevoie de a continua această implicare în perioada imediat următoare, pentru că avem nevoie de contribuția tuturor. Nu este un plan care poate fi realizat doar de la Palatul Victoria, vorbim despre un plan care necesită o implicare totală a sistemului public, dar și a mediului privat în implementarea jaloanelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a spus Victor Negrescu.
Avem nevoie de dialog cu cetățenii
“Nu trebuie să ignorăm, de asemenea, nevoia de dialog cu cetățenii și nevoia de dialog cu beneficiarii, să le explicăm aceste reforme, să ne asigurăm că avem o participare cât mai largă la acele apeluri de proiecte care sunt lansate de ministerele beneficiare.
Evident, ne-am fi dorit că multe din aceste întâlniri ne-am fi dorit ca acest dialog să fie realizat mult mai bine și să fie mult mai amplă în faza inițială de redactare a planului de redresare și reziliență, pentru că ne-ar fi permis nouă ca acum să accelerăm anumite componente”.
Avem nevoie de sprijinul Comisiei Europene
“Nu toate reformele sunt simple. Multe din acele reforme generează un impact asupra beneficiarilor, asupra populației în ansamblu, dar și asupra unor categorii sociale sau profesionale. Este esențial că aceste categorii să participe efectiv la realizarea acestor obiective. Nu putem să facem aceste transformări fără o participare largă a beneficiarilor și a populației. Și aici aș întări climatul social. Nu putem să realizăm anumiți pași înainte fără să ne asigurăm că societatea îmbrățișează acele reforme și acele mecanisme”.
Vorbim despre transformare verde și digitală
“Aceste două direcții esențiale care se regăsesc printr-o alocare consistentă din planurile de redresare și reziliență. Aceste transformări presupun schimbări importante și la nivel macro, dar și la nivel individual.
Nu putem să transformăm școlile fără să discutăm cu profesorii sau cu elevii, nu putem să transformăm industria fără să dialogăm cu mediul privat, nu putem să invităm autoritățele locale să se digitalizeze fără să ne asigurăm că cetățenii vor ști să folosească respectivele instrumente pe care noi le realizăm. Și aici este esențiala această abordare democratică, deschisă, transparență”.
Devine tot mai greu să identifici cel mai bun furnizor de pe piață
“De exemplu, remarcăm dificultatea de a identifica furnizori pentru anumite categorii de proiecte, de a avea specialiști în anumite zone, de exemplu pe zona de verde sau pe zona digital. Aici vedem că în toată Europa sunt multe transformări similare, multe proiecte similare și atunci devine tot mai greu să identifici cel mai bun furnizor de pe piață sau să te asiguri că acesta are timp să implementeze proiectele.
Nu în ultimul rând, și când vorbim de transformarea juridică, de tehnică legislativă, e un lucru complicat și ai nevoie de experți. O parte îi regăsim instituțiile publice. De multe ori trebuie să atragem către noi oameni cu o expertiză diversă din diferite zone ale Europei și nu numai, în așa fel încât să ne asigurăm că ceea ce scrie pe hârtie, legile, modificările sunt, de asemenea, de o calitate superioară”.
Uniunea Europeană s-a împrumutat în numele tuturor, pentru a implementa PNRR
“ În final, aș vrea să subliniez și rolul meu de negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene de anul viitor. A fost o provocare pentru noi, în contextul mai larg a renegocierii bugetului european pe termen lung, să identificăm resursele adecvate pentru a finanța mecanismul de redresare și reziliență. Uniunea Europeană s-a împrumutat în numele nostru, al tuturor, pentru a implementa acest mecanism”, a încheiat Victor Negrescu.
Alături de Victor Negrescu și de ministrul Finanțelor Adrian Câciu, la eveniment, au fost și Celine Gauer, responsabilă pentru gestionarea PNRR la nivel european, Maria Fabregas, director în Taskforce-ul pentru PNRR al Comisiei Europene, Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN
La rândul sau, Celine Gauer, șefa structurii Comisiei Europene care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE, a venit cu o serie de avertismente pentru România.
„ În 2024 suntem la o răscruce. E un an critic. Asta va determina dacă e un succes sau un eșec pentru țară.(…) România este în întârziere față de ce ar fi trebuit”.
Pe de altă parte sunt și lucruri bune de spus despre România, potrivit declarației lui Gauer:
“Investițiile din România au accelerat, recuperarea a fost rapidă, economia merge bine, însă urmează și noi provocări în parcursul României către redresare și reziliență. Comisia Europeană vă va acordă tot suportul. Mesajul este unul de sprijin. Știm că este o provocare, dar suntem alături de România”, a declarat Céline Gauer.
Céline Gauer: “Au rămas 29 de luni în care România trebuie să implementeze mai multe ținte”
„Orice cerere de plată care nu este trimisă până în august 2026, orice țintă care nu este atinsă până la finalul august 2026, se va traduce în pierderi de granturi și, posibil, returnarea fondurilor.”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu este mulțumit de progresul făcut de țara noastră, în 2023, în ceea ce privește implementarea PNRR.
„În prezent, avem contracte de investițîi în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro reprezintă finanțări PNRR. România a încasat deja 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, iar 1,9 miliarde de euro cu execuția la martie sunt deja cheltuite”, a spus Adrian Câciu.
Fonduri europene în valoare de 28,5 miliarde EUR prin PNRR pentru România
Din suma totală, 13,6 miliarde EUR reprezintă granturi și 14,9 miliarde EUR, împrumuturi.
Reamintim că România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR și a primit în total fonduri în valoare de 9,4 miliarde EUR reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a două cereri de plată.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
