Skip to content
Europa

Comisia Europeană face praf PNRR-ul lui Ghinea și Cîțu: Costuri suspecte la capitolul Digitalizare

Facebook/Comisia Europeana

Comisia Europeană desființează „costurile“ cu digitalizarea din PNRR, arată un document obținut de Newsweek România. Documentul confirmă articolul din Die Welt, care a scris că experții europeni au reproșat României lipsa de informații clare privind costurile de implementare. Expresia cea mai frecvent întâlnită în documentul Comisiei Europene este “calculele nu sunt clare“.

De exemplu, în ceea ce privește cloudul guvernamental, experții arată că există diferențe de zeci de milioane de euro, de la un document la altul, deși toate datele sunt furnizate de Executivul de la București: “Calculele nu sunt clare; coturile furnizate în documentul de referință nu corespund cu costul citat pentru această măsură; conform tabelului din anexa 2 totalul este de 373 milioane EUR, în timp ce în documentele justificative, suma este de aproximativ 231 milioane EUR“, arată analiza celor de la Bruxelles.

Tot la calculele privind cloudul guvernamental, documentul arată că s-au folosit drept costuri de referință informații privind centrele de date ale Google și Microsoft, care nu sunt relevante pentru cloudurile guvernamentale.

La capitolul e-sănătate (eHealth), autoritățile române sunt chestionate în legătură cu costurile consultanței, de 3,8 milioane de euro. În plus, autoritățile europene sunt nelămurite ce legătură au EKG-urile cu telemedicina.

În mai multe proiecte privind digitalizarea, autoritățile române au încercat să obțină finanțare prin PNRR pentru salariile angajaților sau au vrut să strecoare diverse cumpărături fără legătură cu obiectivul vizat.

“Investițiile par să includă costuri recurente (costuri de personal), servicii de consultanță și costuri de întreținere. Vă rugăm să oferiți clarificări dacă acești experți sunt funcționari publici. Vă rugăm să reconsiderați sau să justificați toate costurile recurente“, se cere Ministerului Justiției, la capitolul privind informatizarea sistemului judiciar.

La finanțarea cerută pentru cardul electronic de identitate s-au folosit date din Australia, deși Uniunea Europeană are alte sisteme de referință.

Articolul integral AICI.

 

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *