Skip to content
Economie

Comisia Europeană, prognoze sumbre pentru România: Economia va scădea cu 6%. Majorarea pensiilor va duce la deficite de 9% şi 11%

Gandul.info
" "

Comisia Europeană estimează că economia României va scădea cu 6% în acest an din cauza crizei COVID-19, iar deficitul va urca la 9% în 2020 şi la 11% în 2021, din cauza majorării pensiilor cu 40%.

Prognoza de primăvară publicată miercuri de Comisia Europeană arată că Produsul Intern Brut al României este prognozat să scadă abrupt în 2020, după câţiva ani de creştere robustă. Consumul privat, principalul motor al creşterii din ultimii ani, este aşteptat să fie afectat sever de măsurile de carantină. Incertitudinea este de aşteptat să afecteze deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete sunt prognozate să contribuie pozitiv la creştere.

" "
" "

Şomajul va creşte, în timp ce inflaţia este estimată să se diminueze, ca urmare a scăderii preţurilor petrolului. În 2021, produsul intern brut este aşteptat să îşi revină, deşi nu la niveluri de dinainte de criză. Deficitul bugetar este estimat să crească semnificativ, în contextul în care măsurile fiscale necesare pentru a lupta cu criza COVID-19 se adaugă unor derapaje fiscale anterioare. La demararea crizei COVID-19, economia României creştea cu o rată anuală de circa 4%, în principal condusă de consumul privat. Cu toate acestea, semne ale unor dezechilibre macroeconomice se adunaseră deja, în special sub forma unor deficite fiscale şi de cont curent în creştere.

România a instalat starea de urgenţă în data de 16 martie şi apoi a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile restrictive vor afecta semnificativ serviciile şi industria. Pentru a combate impactul negativ al crizei, Guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii şi întreprinderile, cum ar fi garanţii de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare pentru împrumuturi şi sisteme de şomaj tehnic, potrivit Adevarul.

Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020, dar va reveni la o creştere de 4,25% în 2021. Consumul privat, care este de aşteptat să fie afectat în mod semnificativ de măsurile restrictive din 2020, ar trebui să crească treptat, pe măsură ce restricţiile sunt eliminate şi să contribuie pozitiv la creşterea din 2021. După o performanţă foarte puternică în 2019, investiţiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacţionează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiţii. Între timp, investiţiile publice sunt estimate a fi discrete. În 2021, investiţiile îşi vor reveni doar parţial pe fondul incertitudinii persistente.

Exporturile sunt prevăzute de asemenea să scadă în 2020, reflectând contracţia economică a principalilor parteneri comerciali ai României şi întreruperile lanţurilor de aprovizionare. Acestea ar trebui să revină pe creştere în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va creşte treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producţia în alte ţări este afectată de blocajele şi întreruperile lanţurilor de aprovizionare. În ansamblu, contribuţia exporturilor nete la creştere în 2020 va fi pozitivă şi va duce la un deficit de cont curent mai mic. Cu toate acestea, această evoluţie pozitivă este de aşteptat să înceapă să se inverseze în 2021.

De la un nivel scăzut record de 3,9% în 2019, rata şomajului va creşte până la 6,5% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deşi se preconizează că măsurile politice vor limita pierderile de locuri de muncă. Salariile vor creşte doar moderat în 2020, după câţiva ani de creştere cu două cifre şi vor rămâne relativ discrete în 2021. Inflaţia este prevăzută să scadă la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii drastice a preţurilor petrolului. Inflaţia de bază va rămâne peste 3% în 2020 şi 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Naţională a României a redus rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2% şi a început să cumpere garanţii guvernamentale pentru a sprijini finanţarea economiei reale şi a sectorului public. În 2019, deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018.

Creşterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile din sectorul public. În plus, investiţiile publice au revenit de la nivelurile foarte scăzute ale anilor precedenţi. Se estimează că deficitul public va creşte la aproximativ 9,25% din PIB în 2020. Tendinţa de expansiune preexistentă, în mare parte determinată de creşterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creşterii de pensii de 15% din septembrie 2019 şi de o creştere suplimentară de 40% prevăzută pentru septembrie 2020. Măsurile luate în contextul crizei COVID-19 la rectificarea bugetară duc la cheltuieli suplimentare de 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 pp din PIB finanţate prin transferuri UE.

Acestea includ, în special, indemnizaţiile de şomaj tehnic şi cheltuielile de urgenţă. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. Deficitul administraţiei publice va creşte în continuare în 2021, la aproximativ 11,5% din PIB, în condiţiile în care politicile nu se modifică, în ciuda revenirii veniturilor fiscale şi a dispariţiei treptate a cheltuielilor legate de pandemie. Acest lucru se va datora efectului creşterii de 40% a pensiilor în septembrie 2020, a recalculărilor suplimentare de pensii programate pentru septembrie 2021 şi a dublării alocaţiilor. Se estimează că raportul dintre datoria publică şi PIB va creşte de la 35,2% în 2019 la aproximativ 54,75% în 2022.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *