Skip to content
Economie

Comisia Europeană: România a cheltuit 1,6% din PIB cu măsurile de sprijin legate de pandemie

Calea Europeană

Comisia Europeană a publicat un document cu privire la situaţia economică din România, făcând referire la deficitul bugetar şi măsurile de sprijin ca răspuns la COVID luate anul trecut.

Potrivit acestuia, deteriorarea bugetară semnificativă din 2020 a fost condusă parţial de măsurile fiscale ca răspuns la COVID-19 şi de scăderea economică.

Costul total a măsurilor de sprijin legate de COVID-19 a fost de aproximativ 1,6% din PIB, din care 0,1 puncte procentuale a reprezentat finanţare prin fonduri europene, se arată în documentul obţinut de Hotnews, potrivit căruia măsurile legate de pandemie au inclus cheltuieli suplimentare pentru scheme de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă, pentru sectorul sănătăţii şi unele stimulente fiscale.

PRINCIPALELE ASPECTE REDATE ÎN DOCUMENT:

Măsurile expansioniste adoptate înainte de pandemie au inclus creşteri ale cheltuielilor sociale şi de altă natură, precum şi reduceri de taxe.

În special, cheltuielile cu pensiile au crescut considerabil, determinate de efectul unui an întreg al majorării cu 15% din septembrie 2019 şi a creşterii cu 14% din septembrie 2020.

Drept consecinţă, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 1,8 puncte procentuale din PIB în 2020. Cheltuielile sociale au fost de asemenea afectate de creşterea cu 19% a alocaţiilor pentru copii în 2020. Pe partea de venituri, autorităţile au adoptat unele modificări fiscale în decembrie 2019, incluzând reducerea accizelor la combustibil (se referă la supraaciză n.r.) şi o scădere a contribuţiilor sociale pentru part-time cu o pierdere a veniturilor de 0,3% din PIB în 2020.

Îmbunătăţirea proiecţiei deficitului în 2021 se datorează în principal amânării creşterii pensiilor şi salariilor din sectorul public, tăieri adiţionale la unele bonusuri şi remuneraţii şi expirării parţiale a măsurilor de urgenţă legate de COVID-19.

Cheltuielile suplimentare de urgenţă pentru cumpărarea de vaccinuri şi sprijin pentru companii vor fi compensate de costul mai mic al măsurilor de sprijinire a ocupării forţei de muncă şi salariilor.

Fondurile europene ar trebui, de asemenea, să acopere o parte dintre costurile cu măsurile de urgenţă în 2021.

Poziţia fiscală este prognozată să beneficieze de pe seama unor venituri mai mari datorită recuperării economice.

RISCURI LA ADRESA SUSTENABILITĂŢII DATORIEI

Analiza pe termen mediu şi lung a sustenabilităţii datoriei publice confirmă că riscurile de sustenabilitate sunt mari pe termen mediu. Potrivit proiecţiei pe 10 ani, datoria publică ca procent din PIB va continua să crească şi va ajunge aproape de 90% din PIB. Riscurile sustenabilităţii datoriei sunt susţinute de deficitule fiscale mari, costul îmbătrânirii şi vulnerabilităţii căii datoriei la şocuri macro-fiscale.

În 2024 anticipează că datoria publică va fi puţin sub 60% din PIB, respectiv la 59,5%.

Creşterea pensiilor (din actuala Lege n.r.) care a fost amânată până la finalul anului 2022 reprezintă sursa predominantă a riscului sustenabilităţii datoriei.

Potrivit notificării pe Procedura de Deficit Excesiv din 19 aprilie 2021, validată de EUROSTAT, deficitul bugetar a fost de 9,2% din PIB în 2020, în timp ce daoria publică s-a ridicat la 47,3% din PIB. Conform previziunilor de vară ale Comisiei Europene, deficitul va fi de 8% din PIB în 2021 şi 7,1% în 2022.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *