Skip to content
Politică

Comisiile Camerei Deputaţilor – cum funcționează și ce rol au. Deșeurile, poluarea fonică și urșii au iscat cele mai aprige dezbateri: „Aici avem probleme mari”

Inquam Photos / Octav Ganea

Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor.

Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, ai celei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente.

În prima lor şedinţă, convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi doi secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi doi secretari.

Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

Funcționarea comisiilor Camerei Deputaţilor

Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, de data la care au loc şedinţele acestora.

La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la şedinţe persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti.

Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal, este necesară participarea majorităţii membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi, comisia desemnează – la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. Aceştia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi. La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege, numele şi prenumele celor absenţi. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

Comisiile permanente ale Camerei Deputaților și domeniile de activitate

Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmează a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar. Comisiile permanente sunt următoarele:

1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare

Are ca domenii de activitate: restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucţie şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă; problemele preţurilor şi concurenţei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare, a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital; alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.

2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

Are ca domenii de activitate: bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiţii realizate din credite bugetare.

3. Comisia pentru industrii şi servicii

Are ca domenii de activitate: industria şi ramurile ei; transporturi, comerţ (interior şi exterior), turism; protecţia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiţii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecţia investiţiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă.

4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

Are ca domenii de activitate: programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.

5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

Are ca domenii de activitate: drepturile omului şi ale cetăţeanului; problemele minorităţilor; libertatea de conştiinţă; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.

6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Are ca domenii de activitate: autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protecţia florei, faunei şi aşezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcţii.

7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Are ca domenii de activitate: raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecţia muncii, sistemul de salarizare, jurisdicţia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicţia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa socială (ajutoare materiale, gratuităţi); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forţei de muncă.

8. Comisia pentru sănătate şi familie

Are ca domenii de activitate: ocrotirea sănătăţii populaţiei; asistenţă sanitară; forme de organizare a reţelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi; probleme demografice.

9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Are ca domenii de activitate: învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiinţifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecţia proprietăţii intelectuale.

10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Are ca domenii de activitate: instituţii de artă şi cultură; protecţia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Are ca domenii de activitate: constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi.

12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Are ca domenii de activitate: probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.

13. Comisia pentru politică externă

Are ca domenii de activitate: probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.

14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

Are ca domenii de activitate: examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaţilor dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentuui, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

15. Comisia pentru regulament

Are ca domenii de activitate: interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza intervenţiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.

16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Are ca domenii de activitate: tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.

17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

Are ca domenii de activitate: eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii; urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.

În afara comisiilor permanente, pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

Deșeurile și urșii au stârnit cele mai aprinse dezbateri

În Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, de exemplu, sunt și discuții mai aprinse, la care participă inclusiv invitați pentru a-şi susține punctul de vedere, precizează, în exclusivitate pentru PSnews.ro, Mihai Fifor, unul dintre vicepreședintele comisiei. „Dacă discutăm de Guvern, de pildă, pot fi secretari de stat, poate fi chiar ministrul de resort, sau pot fi colegi parlamentari din Comisia de Apărare, care sunt inițiatori de proiecte de lege și care vin să-și susțină punctul de vedere în fața comisiei noastre”, afirmă deputatul PSD.

Fifor spune că această comisie funcționează ca orice altă comisie parlamentară, cu programul și agenda specifice, cu acte normative la raport sau la aviz, în funcție de cum au fost cerute în cadrul ședinței Biroului permanent. „Noi avem norocul unei comisii cu oameni mai așezați, nu există situații conflictuale între noi, ne înțelegem foarte bine și dacă există, totuși, și păreri contradictorii stăm și analizăm punctul de vedere al fiecărui coleg iar, în final, votul decide care este concluzia discuțiilor și mergem mai departe”.

Vicepreședintele Comisiei de apărare menționează că dezbaterile cele mai lungi sunt, de regulă, când se discută bugetul. „Discuții îndelungi sunt și când au avut loc audieri de miniștri, la votarea unui guvern, sau se stă mai mult când sunt prezentări ale instituțiilor de forță, fie că au fost colegi miniștri invitați pentru a prezenta puncte de vedere, fie că au solicitat prezența la comisii pentru situații mai complicate. Atunci, acestea sunt – de obicei – ședinte cu ușile închise, și – dat fiind specificul comisiei – se poate sta mai mult în astfel de situații”.

Mihai Fifor concluzionează că în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională este o activitate „foarte bună, echilibrată și constructivă”: „Este important ca, în momentul în care am dat un vot pe un act normativ, indiferent că este raport sau aviz, să fim absolut siguri că ce pleacă din comisii este atent analizat și concluziile noastre sunt cuprinse în punctele de vedere”.

În schimb, la Comisia de mediu şi echilibru ecologic, ședințele durează, în general, de la o oră până la două ore și jumătate, așa cum afirmă, în exclusivitate pentru PSnews.ro, Petru Farago, unul dintre vicepreședinții comisiei.

„Cele mai dezbătute probleme sunt cele pe marginea deșeurilor. Aici avem probleme foarte mari, avem și infrigementul împotriva României pe anumite zone. (…) Sunt dezbateri intense și pe poluare, de la cea fonică la cea acustică, dar cu problema deșeurilor se confruntă comisia cel mai des, cu cele mai ample dezbateri, care nici nu se se rezolvă într-o singură ședință. Există amânări, reveniri și la aceste probleme ajungem cel mai greu să dăm un vot”, potrivit deputatului UDMR.

Petru Farago scoate în evidență faptul că, în Comisia pentru Mediu, „nu cred că am avut niciodată vreo discuție care să fie foarte dură sau grea. Discuții aprinse au fost și pe problema urșilor care este mult discutată și în ziua de azi, dar niciodată nu am ajuns în situația în care cineva să ridice vocea”.

Deputatul UDMR recunoaște că nu este o comisie (cea de Mediu) foarte spectaculoasă însă sunt foarte multe ședinte când vin reprezentanți de la ONG-uri care vorbesc frumos și sunt idealiști. „Ei își doresc o lume ideală, în care doar mediul să fie pe primul loc, însă de multe ori trebuie să luăm în considerare și problemele economice care sunt împreună cu cele de mediu și trebuie găsită calea de mijloc”, adaugă Petru Farago.

Scandal în comisii

Dezbaterile din Comisiile de specialitate din Camera Deputaților „se aprind” uneori. De exemplu, o ședință tensionată a fost cea a comisiilor reunite de Învățământ din Senat și Camera Deputaților, din 25 februarie 2021. Trei sferturi de oră aleșii s-au certat pe cine să conducă ședința în care s-a dezbătut bugetul Educației. În cele din urmă, Bugetul Educației a primit aviz favorabil fără amendamente.

De asemenea, în martie 2021, a fost scandal în Comisia Juridică a Camerei Deputaților pe proiectul care prevede desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților. Disputa dintre Putere și Opoziție i-a determinat pe șefa Curții Supreme și pe șeful CSM să părăsească sala. La finalul ședinței, proiectul de lege pentru desființarea Secției Speciale a fost adoptat cu amendamente.

Un alt proiect de lege care a iscat vii dispute, în ultimele luni, în comisiile din Camera Deputaților a fost și cel al Legii Offshore. În cadrul dezbaterilor, de la mijlocul lunii mai 2022, ministrul Energiei a spus că prin exploatarea gazelor din Marea Neagră România va produce mai multe gaze decât poate consuma. Liderul AUR, George Simion, a susținut, însă, că nu înțelege graba cu care se vrea votarea acestei legi și acuză ca beneficiarul legii va fi compania austriacă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *