La doar un an după „Ziua eliberării”, în care Donald Trump a proclamat „independența economică” a Statelor Unite sub forma unor tarife minime de 20%, companiile și cetățenii acestei țări au suportat 95% din costurile suplimentare generate de noua politică protecționistă, potrivit unui articol publicat pe site-ul oficial al Băncii Centrale Europene (BCE).
În ultima ediție a buletinului său informativ (pe care îl publică la câteva zile după reuniunile Consiliului privind politica monetară), Banca Centrală Europeană publică acest text, cu titlul, „Cine suportă costurile majorării tarifelor vamale americane?”, semnat de Stefan Schaefer, Lisa Gerland și Marcel Tirpák.
Analiza concluzionează că firmele exportatoare au reușit să transfere practic întregul cost al taxelor vamale, cu excepția a 5%, care reprezintă partea care le afectează marjele de profit.
Cele mai mari taxe, din 1940
După prima majorare, tarifele acestea au fost reduse la 10% și au intrat într-o fază de negocieri bilaterale marcată de amenințări, amânări și oscilări.
La aceasta s-a adăugat recenta hotărâre a Curții Supreme a Statelor Unite, care le consideră ilegale și impune reformularea procedurii de adoptare a acestora.
Mai multe relatări de presă de specialitate au arătat cum tarifele impuse de administrația Trump sunt cele mai ridicate din 1940 și până în prezent, după mai multe exemple prezentate de revista Forbes.
The Economist amintește de ”bazooka” lui Macron
„Ziua Eliberării” a transformat comerțul, dar nu așa cum spera Donald Trump”, a titrat și o altă prestigioasa publicație, The Economist.
”În viziunea președintelui, 2 aprilie 2025 a fost „una dintre cele mai importante zile… din istoria Americii”. Donald Trump i-a acuzat pe aliați că au<<jefuit>> America, înainte de a proclama o „declarație de independență economică” prin impunerea unor tarife drastice și absurde. Lumea a reacționat cu dezaprobare și a amenințat că va riposta. Ministrul comerțului din Japonia a promis un răspuns <<îndrăzneț și rapid>>. Mark Carney, prim-ministrul Canadei, a promis represalii cu <<impact maxim asupra Statelor Unite>>. Emmanuel Macron, președintele Franței, a îndemnat Europa să-și pregătească <<bazooka comercială>>. Se prefigura un război comercial total”, a scris The Economist.
Primele victime ale războiului tarifar: americanii
Iar concluzia de moment a acestei încleștări financiare globale este una fără dubii pentru analiștii Băncii Centrale Europeane:
„Costurile tarifelor sunt suportate în principal de întreprinderile și consumatorii americani”, afirmă cei trei autori ai materialului publicat pe platforma BCE.
„Costurile tarifelor sunt suportate în principal de întreprinderile și consumatorii americani, iar întreprinderile străine suportă doar 5% din aceste costuri”, concluzionează articolul BCE.
Spania plătește un cost mai mare, dintre țările UE
Materialul asumat de Banca centrală a UE estimează că, de fapt, consumatorii americani suportă o treime din costurile suplimentare, astfel încât cea mai mare parte a efortului financiar revine companiilor locale din SUA.
Cu toate acestea, se estimează că, treptat, companiile acestea vor transfera la rândul lor costurile către cumpărătorii finali până când aceștia vor suporta jumătate din impactul financiar al acestor schimbări tarifare impuse de administrația Trump.
Există diferențe în funcție de sectoare, dar nu și în ceea ce privește originea geografică a produsului.
Vânzările UE către Statele Unite au scăzut cu 4% anul trecut, în medie, deși sunt țări care au plătit un preț mai mare al scăderii încasărilor din exporturile peste Ocean, cum este cazul Spaniei, unde scăderea vânzărilor în SUA a fost mai accentuată: de 8%.
Consecințele pentru americani ar fi abia la început
Companiile locale vor tinde să transfere creșterea costurilor asupra consumatorului cu mai multă intensitate, arată analiza BCE.
„Absorbția costurilor de către exportatori continuă să aibă o amploare limitată; companiile din Statele Unite ar absorbi aproximativ 40% din creșterea sarcinii tarifare pe termen lung”, afirmă autorii.
Acest impact negativ pentru economia americană a fost posibil în ciuda creșterii tarifelor și în timp ce, deși pare paradoxal, comerțul global a atins un nivel record anul trecut, după o creștere de 6,5%, potrivit unei estimări a firmei de consultanță McKinsey, citate de La Vanguardia.
Creșterea taxelor a scăzut volumul vânzărilor
Cheia consecințelor negative stă însă în faptul că Statele Unite au fost nevoite să importe bunuri de înaltă calitate pentru a face față investițiilor lor majore în tehnologie pentru IA, la care se adaugă o reconfigurare a comerțului global, în care țările terțe schimbă mai multe produse între ele.
Cu toate acestea, BCE consideră că există o elasticitate puternică între tarife și achiziționarea produselor. Pentru exporturile aflate deja în curs înainte de introducerea tarifelor, o creștere a taxelor cu 10 % implică o reducere a achizițiilor cu 4,3 %, dar pentru exporturile de produse noi, scăderea ar fi mult mai puternică – de 37 %.
Produse mai scumpe, vânzări mai mici
”Impactul estimat al tarifelor asupra volumelor de import este semnificativ. Elasticitatea agregată estimată a importurilor pentru toate categoriile de produse se situează la -3,7. Aceasta înseamnă că o creștere cu 10 % a tarifelor ar duce la o scădere cu 37 % a volumelor de import. Dacă, în schimb, ne concentrăm doar asupra categoriilor de produse care fac încă obiectul unor tarife, coeficientul estimat scade semnificativ, deși rămâne relevant din punct de vedere economic, la -0,43. Aceasta înseamnă că o creștere de 10% a tarifelor ar duce la o scădere de 4,3% a volumelor de import. Această diferență în elasticitatea estimată pentru volumele de import sugerează că scăderea observată este asociată în mare măsură cu produsele care, ca răspuns la tarife, nu mai sunt comercializate – ceea ce înseamnă că acestea suferă o ajustare prin marja extensivă (…). Cu toate acestea, volumele scad semnificativ și pentru produsele care sunt încă comercializate sub incidența tarifelor (…)”, arată analiza publicată de BCE.
Ce a intervenit între timp?
La un an de la introducerea tarifelor, experții observă, de asemenea, o schimbare a scenariului economic în care aceste bariere trec pe plan secund, pe fondul tensiunilor crescânde privind prețul energiei din cauza războiului din Iran.
„Până acum câteva săptămâni, perspectiva pieței se concentra pe tendința dezinflaționistă, absorbția tarifelor de către consumatori și companii și urmărirea probabilității ca băncile centrale să continue reducerea ratelor oficiale”, arată Mauro Valle, responsabilul pentru venituri fixe la Generali AM.
Războiul din Iran „schimbă scenariul”
Cu toate acestea, „războiul din Iran schimbă complet scenariul, care ajunge să fie dominat de perturbările geopolitice, riscurile legate de aprovizionarea cu energie și incertitudinea privind efectele de a doua rundă ale inflației”, adaugă expertul citat.
Provocarea actuală pentru băncile centrale este de a răspunde nu doar la presiunea inflaționistă generată de tarife, ci și la cea provenită din război, care este mult mai mare.
Un alt efect al tarifelor a fost deprecierea dolarului, care persistă în continuare, subliniază Valle.
„În aceste etape recente de aversiune acută față de risc, dolarul se poate consolida în continuare din punct de vedere tactic, ceea ce reflectă rolul său de monedă de lichiditate”, indică expertul.
Dolarul scumpește petrolul
Un dolar mai scump face ca achiziția de petrol din Europa să fie mai costisitoare, întrucât prețul petrolului Brent este cotat în moneda americană.
Pentru Eiko Sievert, director de ratinguri la Scope Ratings, „este probabil ca agenda tarifară a lui Trump să continue”.
Într-un raport, acesta consideră că actuala conducere de la Casa Albă va recurge la „diferite temeiuri juridice” și la „căi alternative de politică comercială” pentru a continua aplicarea tarifelor, în ciuda deciziei Curții Supreme a SUA.
Venituri în plus de 200 de miliarde de dolari
Conform calculelor Scope Ratings, în 2025 creșterea tarifelor a generat aproximativ 200 de miliarde de dolari în venituri publice suplimentare, adică 0,7% din PIB.
Cu toate acestea, ca și autorii studiului publicat de BCE, impresia sa este că americanii sunt cei care au pus din buzunarele lor banii pentru costurile provocate de războiul tarifelor vamale.
„Acestea au fost absorbite în mare măsură de companiile și consumatorii cu sediul în Statele Unite”, afirmă el.
În ciuda acestor venituri suplimentare, Statele Unite au un deficit public de peste 6%, în timp ce plățile pentru serviciul datoriei au crescut anul trecut cu 11%.
Previziunea Scope este că rata datoriei publice a țării va ajunge la 140% din PIB în 2030, față de 122% în 2024.
În orice caz, economia americană a dat dovadă de „reziliență” în ciuda tarifelor, afirmă Jon Butcher, economist la Aberdeen specializat în Statele Unite. „Tarifele au stimulat într-adevăr inflația, dar impactul a fost mai lent și mai redus decât se temea inițial piața”, a declarat el pentru La Vanguardia.
Americanii de rând vor mai avea de suferit
Cu toate acestea, afirmă autorii de pe platforma BCE, consumatorii americani nu au scăpat de griji:
”În timp ce tarifele remodelează geografia relațiilor comerciale cu Statele Unite, costurile acestora sunt suportate în principal de importatorii și consumatorii interni. Constatăm că costurile asociate cu tarifele mai ridicate sunt transferate în josul lanțului de prețuri, consumatorii suportând în prezent aproximativ o treime din povara tarifelor. Iar dacă se preconizează că tarifele mai ridicate vor rămâne în vigoare pentru o perioadă mai lungă, datele disponibile din sondajele efectuate în rândul firmelor din SUA sugerează că acestea vor transfera o pondere mai mare din costurile legate de tarife către consumatori. Pe termen lung, această pondere ar putea crește la peste jumătate, pe măsură ce firmele americane își epuizează capacitatea de a absorbi costurile. În plus, dacă gradul în care exportatorii absorb tarifele rămâne limitat, așa cum s-a menționat mai sus, acest lucru implică faptul că firmele americane ar absorbi aproximativ 40 % din costurile tarifare mai ridicate pe termen lung”, menționează BCE.
Industria auto din Europa, afectată
În timp ce subliniază dezavantajele suportate de cetățenii americani pe seama politicii tarifare a administrației Trump, analiza BCE pune degetul pe rană și în câteva sectoare-cheie care afectează, direct și indirect, cetățeni europeni.
Un exemplu oferit de materialul publicat pe site-ul BCE este cel al sectorului auto, clar afectat pe continentul european.
”O analiză mai detaliată a sectorului auto evidențiază modul în care tarifele au declanșat schimbări semnificative în structurile comerciale, în special în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale. În sectorul auto, rezultatele indică o decuplare clară a Statelor Unite de China și de UE în favoarea Canadei și a Mexicului. Creșterea bruscă a importurilor de autovehicule din Canada și Mexic reflectă o consolidare a relațiilor comerciale existente. Acest lucru contrastează puternic cu rezultatele raportate pentru UE și Japonia, care au înregistrat atât o contracție a valorii unitare a autoturismelor exportate, cât și o scădere puternică a volumului de produse supuse tarifelor și încă exportate către Statele Unite”, arată BCE.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
