Cel mai amplu și important eveniment al anului desfășurat la București, Congresul Partidului Popular European și-a închis porțile. Sutele de jurnaliști veniți din țări europene vor duce mai departe mesajul tuturor celor care au vorbit, în cele două zile, despre securitate, pace, continuarea reformelor, dezvoltarea economică a Europei, grija și sprijinul pentru Ucraina, problema migrației, alegerea liderilor puternici care să ne reprezinte etc.
PS News a găzduit, într-un interviu axat pe sinteza celor mai importante teme de la Congresul PPE, pe Theodor Stolojan, politician român care a activat în forurile europene mai bine de 10 ani.
„Eu am învățat foarte multe din acest congres. Vedeți, a fost o trăsătură care s-a regăsit în discursul multor șefi de state, șefi de partide politice. Ideea este că pacea și prosperitatea sunt cei doi piloni, cele două obiective esențiale pe care Partidul Popular European și le propune pentru viitor și prezent. Și ele nu cred că sunt specifice numai Partidului Popular European. Ne dorim cu toții pace și prosperitate.
Pacea și prosperitatea nu mai pot fi atinse fără să-ți asiguri securitatea la nivelul chiar a Uniunii Europene, pentru că totuși Uniunea Europeană are niște trăsături comune, chiar dacă ne deosebim fiecare stat membru, dar avem valori comune, credem în statul de drept, credem în drepturile omului, credem în multe lucruri care ne unesc, dar fără securitate nu au o valoare”.
„România a redus mult cheltuieli militare. Acum, iată, le creștem din nou”
„Deci, de aceea, în acest program politic pentru următorii ani și repet, nu cred că e specific numai Partidului Popular European, problema este cum să asigur securitatea la nivelul fiecărei stat membru și la nivelul Uniunii Europene.
Și sunt prevăzute o serie întreagă de politici, inclusiv ideea creării unei armate la nivelul Uniunii Europene, unei forțe de fapt de intervenție rapidă pentru diferite situații, care înseamnă bugete pentru apărare.
Deci, iată, suntem într-o situație în care am pierdut, dividentul păcii și care s-a instaurat după al 2-lea război Mondial și mai ales după încetarea Războiului Rece. Au fost de câțiva ani de zile în care lumea a beneficiat, s-au redus cheltuielile militare și România a redus mult cheltuieli militare. Acum, iată-ne, le creștem din nou”.
„În urmă cu 10 ani, în PE, nu discutăm atât de mult de necesitate asigurării securității”
„Eu am fost 10 ani în Parlamentul European. Nu discutăm atât de mult de necesitate asigurării securității. Deci, vedeți, noi discutăm mult de stabilitate politică care doream să obținem în cadrul unui sistem democratic. Nu stabilitate politică, că ai un tiran care stă 30 de ani la putere. Asta nu-i stabilitate politică. Noi o vrem în cadrul unui sistem democratic. Statul de drept, drepturile omului, alege partide politice, libertate.
Dorim stabilitate economică și stabilitate socială. Deci, noi discutăm foarte mult despre aceste lucruri. Ce înseamnă stabilitate economică? Înseamnă politici bune macroeconomice, stabilitate a prețurilor”.
Echilibrul dintre libertatea economică și responsabilitatea socială
„Ce înseamnă stabilitate socială? Noi, în Europa, avem un model și anume se cheamă economia socială de piață. Această înseamnă echilibru dintre libertatea economică și responsabilitatea socială. Am creat asemenea sistem care funcționează și în România. Dar, ce a rezultat din aceste discuții?
Nu poți să ai stabilitate socială, stabilitate politică, de securitate economică dacă n-ai securitate. Deci, iată un mare fir roșu care a străbătut, cred, toate discursurile.
Mi-amintesc de cuvântul lui Tajani (n.r. ministrul de Externe) din Italia. Ce-i doare pe ei mă doare și pe mine în România: politică industrială. UE, România, Germania, Italia au pierdut mult din forța industrială în perioada în care am zis cu toții: China este atelierul lumii, noi ne ocupăm aici de alte chestii, de comerț etc”.
Europa trebuie să se adapteze la această lume nouă
„Iată că au apărut probleme și în relațiile comerciale. Globalizarea, parcă este într-un anumit regres. Acuma se creează fel de fel de blocuri economice comerciale și Europa trebuie să se adapteze la această lume nou, care se formează din nou.
Și revin, ideea de securitate a deschis ochii Europei, Uniunii Europene și fiecărui stat membru, că trebuie să anumite sectoare strategice pe care nu le mai poți lăsă să te asiguri că vin din China, de exemplu.
Noi am avut producție de armament, am fost un exportator mare de armament, am pierdut aceste lucruri și va trebui să revenim.
Deci s-a discutat mult despre această politică industrială, despre necesitatea competitivității economiei în Uniunea Europeană și în fiecare stat membru. Nu este ușor acum să asiguri competitivitatea, pentru că o asiguri într-o competiție acerbă.
Acum se discuta despre carbonizare, digitalizare. Da, deci, iată, trebuie să fii competitiv într-o lume în care discutăm deja de inteligență artificial.
Dar avem și pericolul că grupuri mari sociale să rămână decuplate. Nu s-a discutat, de exemplu, și dacă vă uitați în documentele acestui congres se vorbește foarte mult de îmbătrânirea populației, nu a crescut speranța de viață, avem probleme, nu doar demografice, (se nasc mai puțini copii în Uniunea Europeană), dar e vorba și de creștere a speranței de viață în Uniunea Europeană”.
„Cancelarul Austriei nu a vorbit despre Schengen. Este regretabil”
„Am fost surprins eu, ca și dvs. care ați fost aici, ca și majoritatea românilor din această sală, că… cancelarul austriac n-a pomenit nimic despre problema care ne doare, și anume accesul deplin în Schengen. Eu sigur că sunt surprins, mă așteptam să spună ceva. Până la urmă n-a spus nimic. E regretabil”.
Timp de două zile la București, capitala României, s-a scris istorie. Cei mai importanți și influenți lideri ai Europei, printre care Ursula von der Leyen, actuala şefă a Comisiei Europene, Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, precum și 11 şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană au venit la București, la cel mai mare eveniment politic al anului, Congresul Partidului Popular European.
Ce s-a decis la București
Ursula von der Leyen, desemnată candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată joi, la Congresul PPE de la Bucureşti, candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar. Candidatura ei a fost aprobată cu 400 de voturi pentru şi 89 împotrivă, din cele 489 de voturi valabil exprimate. Alte zece voturi au fost anulate. Ea a fost singurul candidat pentru a conduce lista PPE la scrutinul european din 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia CE.
Adresându-se PPE înainte de vot, Von der Leyen le-a mulţumit colegilor de partid pentru încredere şi sprijin şi a spus că este „onoarea unei vieţi să serveşti” Uniunea Europeană.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus, joi, la Congresul PPE, că alegerile europarlamentare din acest an vor fi mai importante ca oricând, în contextul în care în lume sunt pericole mai mari ca niciodată, iar Rusia a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul afându-se acum în cel de-al treilea an:
„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată.
Vedem puterea, pericolele care se ridică, războiul din Gaza, din Orientul Mijlociu, vedem concurenţa economică agresivă din partea Chinei şi a altora şi aici, la noi acasă, Putin încearcă să rescrie istoria şi să ne conducă viitorul. Împrăştie ură, folosind războiul cibernetic din spatele ecranelor”.
Ea a arătat că „Europa noastră, paşnică şi unită, este pusă la încercare mai abitir ca oricând de către demagogi, de populişti, fie ei din extrema stângă sau extrema dreaptă”.
„Numele diferă, dar obiectivul lor este acelaşi, vor să calce în picioare valorile pe care le avem şi să ne distrugă Europa, iar noi, PPE nu vom permite niciodată ca aşa ceva să se întâmple.
Acesta este un moment decisiv, semnalul pe care îl transmitem de aici, de la Bucureşti, este următorul: PPE sprijină Europa, o Europă paşnică, prosperă, democrată şi unită (…)
Ţine de noi, europenii, cine să se alăture Europei şi în ce împrejurări, nu organizaţiile criminale, sau traficanţii”, a declarat Ursula von der Leyen.
În luna februarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va candida pentru încă un mandat în acest post, candidatură confirmată de formaţiunea sa politică germană Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).
Avertismentul lui Klaus Iohannis la Congresul PPE
Și președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs la Congresul Partidului Popular European(PPE). El a declarat că proiectul european se confruntă cu multe provocări care ar putea avea efecte toxice.
„Congresul acestui congres e unul complicat și instabil: e cea mai gravă stare de fapt de după al doilea război mondial. Vecinii noștri din Ucraina își dau viața pentru a-și proteja țara. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru. Noi, europenii, trebuie să fim neobosiți în eforturile nostre de a-i sprijini cu tot ce au nevoie. Nu e vorba doar despre suveranitatea unei națiuni, ci despre vieților unor oameni forțați să lupte într-un război pe care nu l-au dorit.
Extinderea UE e una dintre cele mai importante politici europene. Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt o parte integrantă a Uniunii Europene și viitorul lor e în UE, așa cum e cazul și pentru statele din Balcanii de Vest. Aceste țări au făcut progrese incredibile, cetățenii cred în UE și nu ar trebui să îi dezamăgim. Europa e un continent al păcii, noi toți beneficiem de garanții de securitate, există o complementaritate între UE și NATO.
Contextul în care ne aflăm vine și cu o criză de încredere între instituțiile UE, o distanță mai mare între clasa politică și cetățeni. Haideți să îi ascultăm pe cetățeni. Trebuie să fim atenți la așteptările tinerilor. Tinerii vor să fie ascultați și sprijiniți, nu au nevoie de răspunsuri mecanice, vor soluții și spațiu de afirmare”, a spus Iohannis.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
