Concluziile Congresului PPE. Victoria în problematica Schengen și manifestul electoral al popularilor europeni

Popularii Europeni
Congresul PPE / sursa foto: INQUAM Photos Octav Ganea

Timp de două zile la București, capitala României, s-a scris istorie. Cei mai importanți și influenți lideri ai Europei, printre care Ursula von der Leyen, actuala şefă a Comisiei Europene, Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, precum și 11 şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană au venit la București, la cel mai mare eveniment politic al anului, Congresul Partidului Popular European.

Ce s-a decis la București

Ursula von der Leyen, desemnată candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene

​Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată joi, la Congresul PPE de la Bucureşti, candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar. Candidatura ei a fost aprobată cu 400 de voturi pentru şi 89 împotrivă, din cele 489 de voturi valabil exprimate. Alte zece voturi au fost anulate. Ea a fost singurul candidat pentru a conduce lista PPE la scrutinul european din 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia CE.

Adresându-se PPE înainte de vot, Von der Leyen le-a mulţumit colegilor de partid pentru încredere şi sprijin şi a spus că este „onoarea unei vieţi să serveşti” Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen
Ursula von der Leyen / sursa foto: INQUAM Photos Octav Ganea

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus, joi, la Congresul PPE, că alegerile europarlamentare din acest an vor fi mai importante ca oricând, în contextul în care în lume sunt pericole mai mari ca niciodată, iar Rusia a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul afându-se acum în cel de-al treilea an:

„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată.

Vedem puterea, pericolele care se ridică, războiul din Gaza, din Orientul Mijlociu, vedem concurenţa economică agresivă din partea Chinei şi a altora şi aici, la noi acasă, Putin încearcă să rescrie istoria şi să ne conducă viitorul. Împrăştie ură, folosind războiul cibernetic din spatele ecranelor”.

Ea a arătat că „Europa noastră, paşnică şi unită, este pusă la încercare mai abitir ca oricând de către demagogi, de populişti, fie ei din extrema stângă sau extrema dreaptă”.

„Numele diferă, dar obiectivul lor este acelaşi, vor să calce în picioare valorile pe care le avem şi să ne distrugă Europa, iar noi, PPE nu vom permite niciodată ca aşa ceva să se întâmple.

Acesta este un moment decisiv, semnalul pe care îl transmitem de aici, de la Bucureşti, este următorul: PPE sprijină Europa, o Europă paşnică, prosperă, democrată şi unită (…)

Ţine de noi, europenii, cine să se alăture Europei şi în ce împrejurări, nu organizaţiile criminale, sau traficanţii”, a declarat Ursula von der Leyen.

În luna februarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va candida pentru încă un mandat în acest post, candidatură confirmată de formaţiunea sa politică germană Uniunea Creştin-Democrată (CDU).

„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).

Avertismentul lui Klaus Iohannis la Congresul PPE

Și președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs la Congresul Partidului Popular European(PPE). El a declarat că proiectul european se confruntă cu multe provocări care ar putea avea efecte toxice.

„Congresul acestui congres e unul complicat și instabil: e cea mai gravă stare de fapt de după al doilea război mondial. Vecinii noștri din Ucraina își dau viața pentru a-și proteja țara. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru. Noi, europenii, trebuie să fim neobosiți în eforturile nostre de a-i sprijini cu tot ce au nevoie. Nu e vorba doar despre suveranitatea unei națiuni, ci despre vieților unor oameni forțați să lupte într-un război pe care nu l-au dorit.

Extinderea UE e una dintre cele mai importante politici europene. Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt o parte integrantă a Uniunii Europene și viitorul lor e în UE, așa cum e cazul și pentru statele din Balcanii de Vest. Aceste țări au făcut progrese incredibile, cetățenii cred în UE și nu ar trebui să îi dezamăgim. Europa e un continent al păcii, noi toți beneficiem de garanții de securitate, există o complementaritate între UE și NATO.

Contextul în care ne aflăm vine și cu o criză de încredere între instituțiile UE, o distanță mai mare între clasa politică și cetățeni. Haideți să îi ascultăm pe cetățeni. Trebuie să fim atenți la așteptările tinerilor. Tinerii vor să fie ascultați și sprijiniți, nu au nevoie de răspunsuri mecanice, vor soluții și spațiu de afirmare”, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis / sursa foto: INQUAM Photos Octav Ganea

Președintele României a declarat că tendințele naționaliste se manifestă tot mai virulent în Europa și că ar putea avea efecte toxice. El a mai spus că există persoane care vor ca proiectul european să eșueze, dar că alternativa lor este sumbră.

„Dintre toate provocările de azi, una iese în evidență, pentru că poate avea efecte toxice asupra proiectului european: tendințele naționaliste, revizioniste, care se manifestă tot mai virulent pe continentul nostru Ce înseamnă UE? 27 de state care au aderat voluntar și din proprie convingere la un set de principii. Vrem să protejăm nivelul de bunăstare atins grație proiectului european. UE e atractivă tocmai pentru că valorile sale de bază permit o viață cu standarde înalte.

Există persoane care vor ca proiectul nostru să eșueze pentru că UE oferă o alternativă la sistemele autocrate. Mulți de aici vor candida împotriva unor candidați ce pun la îndoială proiectul european. Puteți să îi întrebați direct care e alternativa la UE și veți vedea cum argumentația lor se destramă, pentru că alternativa acestor gălăgioși e sumbră, plină de egoism și duce la dezastre umanitare, conflicte și războaie europene fratricide”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a mai spus că viitoarea Comisie Europeană și viitorul Parlament European vor avea șansa să facă istorie. Președintele i-a îndemnat pe oameni să meargă la vot.

„Unitatea noastră și mobilizarea colectivă sunt elementul cheie pentru a duce mai departe proiectul european. Trebuie să susținem electoratul să se prezinte în număr cât mai mare la vot. Suntem într-un moment relevant și important pentru că ne dorim ca viitorul UE să fie decis prin voința poporului și nu prin absența la vot. UE va arăta așa cum o modelăm noi. Nu trebuie să ne oprim la retorică, trebuie să avem inițiative, să fim printre oameni pentru a găsi soluții. Viitoarea Comisie Europeană și viitorul Parlament European vor avea șansa să facă istorie”, a spus acesta.

Roberta Metsola a vorbit despre „o nouă eră europeană” și o „economie strategică”

În cadrul Congresului Partidului Popular European, Roberta Metsola a ținut un discurs-manifest, în care a abordat toate subiectele importante cu care se confruntă Uniunea Europeană.

În contextul geopolitic actual, președintele Comisiei Europene a subliniat importanța măsurilor care trebuie luate de statele europene și a vorbit despre o „autonomie strategică”.

„Se spune că Bucureștiul este un oraș unde tradiția și modernismul se îmbină în armonie. Ne noi ne aflăm aici să ne susținem convingerile politice, să întărim construcția forțelor pro-europene, să reconstruim un drum pentru toți europenii.

Am reușit să trecem peste o pandemie, războaie și tranziții energetice, inflații, amenințări hibride și războaie cibernetice, toate încadrate într-o revoluție digitală în curs de dezvoltare, provocări în ceea ce privește schimbările climatice și migrația, dezastrele naturale și schimbările geopolitice. Prin toate aceste schimbări, noi am rămas statornici, am rămas curajoși si, mai presus de toate, am rămas consecvenți, am rămas fideli valorilor noastre, principiilor noastre. Prin ele, noi am găsit răspunsurile care fac viața oamenilor puțin mai sigură, mai prosperă, mai egală. Toate acestea nu s-au întâmplat prin coincidență, ci pentru că noi am fost capabili să luăm deciziile dificile, pentru a asigura vaccinuri și ventilatoare, pentru a crea locuri de muncă, pentru a susține familii și industrii, pentru a premia întreprinderi și pentru a asocia vorbele cu faptele.”

Tematica războiului din Ucraina a fost abordată cu prioritate la Congres. În acest context, amenințările din partea Rusiei sunt privite cu mult mai mare atenție, iar măsurile luate trebuie să fie abordate altfel.

Roberta Metsola: Când lumea s-a schimbat, pe 24 februarie 2022, noi ne-am ridicat și am înțeles că tancurile Kremlinului amenință nu doar Ucraina, ci și tot ceea ce noi avem mai drag, tot ce noi am moștenit. Noi nu ne-am întors cu spatele și nu o vom face.

Europa a avut succes mulțumită Ursulei, mulțumită lui Manfred, tuturor personajelor importante care au muncit zi și noapte. În Parlamentul European, noi știm că suntem mai puternici atunci când forțele constructive pro-europene rezistă, suntem mai puternici atunci când suntem capabili să ne reformăm, suntem mai puternici datorită acestor provocări pe care le-am înfruntat.

Preşedintele PPE, Manfred Weber: PPE sprijină extinderea deplină a spaţiului Schengen

La Congresul PPE s-a vorbit mult despre extinderea Spațiului Schengen. Partidul Popular European (PPE) sprijină aderarea deplină a României la spaţiul Schengen pentru că respectă toate criteriile, a declarat preşedintele PPE Manfred Weber, deşi a recunoscut că Partidul Popular Austriac are o opinie diferită şi că „există o provocare austriacă” din acest punct de vedere.

„Un lucru vreau să-l transmit cu claritate: PPE sprijină extinderea deplină a spaţiului Schengen, astfel că România şi Bulgaria ar trebui să adere imediat la zona Schengen, respectă toate criteriile”, a subliniat Manfred Weber.

Manfred Weber, sursa foto: Inquam Photos / George Călin

De asemenea, Manfred Weber a ţinut să îi felicite pe „prietenii” români pentru aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene de la 31 martie.

„Primul pas este acum aderarea cu frontierele maritime şi aeriene şi vrem să vedem România şi Bulgaria aderând cât de repede la zona Schengen. PPE ca partid este clar asupra acestui lucru”, a subliniat liderul PPE.

El s-a folosit de prilej să le ceară şi socialiştilor din Austria să ia în considerare o schimbare a opiniei „pentru că şi ei se opun acordării accesului deplin al României şi Bulgariei la Schengen”.

„Deci avem o provocare austriacă în faţa noastră, trebuie să convingem toate partidele”, a mai spus Weber.

Cancelarul austriac, la Congresul PPE de la București: Trebuie să luăm în serios toate preocupările legate de frontierele noastre externe

În cadrul unei alocuţiuni susţinute la Congres, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Uniunea Europeană trebuie să ia în serios preocupările legate de toate frontierele sale externe şi să asigure statelor de frontieră fonduri suficiente pentru a asigura protecţia comună.

Şeful guvernul austriac a afirmat că alegerile europene au multe mize, în condiţiile în care în cadrul UE partidele se radicalizează atât la stânga, cât şi la dreapta.

„Acest lucru nu este bun pentru Uniunea noastră. Aceasta înseamnă că este de datoria noastră să luăm în serios preocupările şi temerile oamenilor. Trebuie să vedem de ce apelează la partide radicale”, a spus Nehammer, pledând pentru politici credibile.

El a adăugat că „temerile şi preocupările oamenilor trebuie luate în serios”, exemplificând în acest sens cu „migraţia, în special migraţia ilegală”.

„Prieteni, avem nevoie de apărare la graniţele noastre externe. Şi când colegul meu finlandez (premierul Petteri Orpo – n.r.) spune că Finlanda este ameninţată de migraţia ilegală din Federaţia Rusă, trebuie să luăm asta în serios. Şi trebuie să luăm în serios preocupările legate de toate frontierele noastre externe. Şi trebuie să-i ajutăm în mai multe moduri. Acele state de frontieră au nevoie de fonduri suficiente pentru a ne putea asigura protecţia”, a pledat Nehammer.

Karl Nehammer / sursa foto: INQUAM Photos Octav Ganea

De asemenea, el a solicitat „proceduri rapide de azil” şi „să ne asigurăm că aceia cărora nu li se permite să rămână în Uniune sunt îndepărtaţi”.

De asemenea, Karl Nehammer a cerut să fie luate în serios lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, care ar ameninţa democraţia şi libertatea în UE. În acelaşi timp, el a lansat un apel la acţiuni concrete în sensul extinderii UE, nominalizând în acest sens Balcanii de Vest.

„Cât de mari vrem cu adevărat să devenim? Cui îi vom oferi în mod serios oportunitatea de a împărtăşi valorile noastre ideologice? Câtor persoane le-am făcut deja promisiuni? Prieteni, cât de des s-a spus pe acest podium că ar trebui să putem oferi perspective statelor din Balcanii de Vest? Să nu mai vorbim despre asta. Să acţionăm”, a mai spus Nehammer la Congresul PPE de la Bucureşti.

El a menţionat Bosnia şi Herţegovina printre statele cărora ar trebui să li se ofere perspectiva aderării la UE.

„Trebuie să le arătăm oamenilor din Balcanii de Vest că ei sunt Europa. Nu Turcia, nu China. Că nu alte puteri influente sunt aici pentru ele, ci Europa. Au nevoie de un coridor către Uniunea Europeană. (…) Pentru toate acestea avem nevoie de o mişcare care este pregătită să arate forţă”, a apreciat cancelarul austriac.

Nicolae Ciucă a bifat o victorie importantă la Congresul PPE

Nicolae Ciucă și PNL au bifat o victorie importantă în prima zi de congres PPE. Fostul premier a obținut vot pentru Schengen, securitate și sprijin pentru fermieri.

O victorie pentru #România, la Congresul PPE: manifestul electoral al Partidului Popular European, care cere aderarea cât mai curând posibil a României la Spațiul #Schengen, a fost adoptat în unanimitate. Austria nu a mai votat împotrivă. 

De la București, astăzi, s-a auzit clar și răspicat în întreaga Europă: România trebuie să intre cu drepturi depline în Spațiul Schengen. 

PPE, cea mai puternică familie europeană, adoptă la București manifestul „Europa noastră, o casă bună și sigură pentru popoarele noastre”, a anunțat Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă și Ursula von der Leyen/ Sursa: captură video

Ce conține manifestul PPE

Delegații adunați la Congresul PPE au votat miercuri în unanimitate Manifestul electoral al partidului. Documentul care a generat inițial opoziția Austriei a fost adoptat la insistențele PNL în forma sa inițială. Manifestul conține angajamentul popularilor europeni de a susține aderarea rapidă a României și Bulgariei la spațiul Schengen. O altă prioritate a PNL în manifestul PPE a vizat siguranța economica, sprijin pentru fermieri și IMM-uri.

Astfel, documentul PPE reafirmă nevoia de performanță economică a UE susținută de politici coerente, de stabilitate și de libertate suficientă pentru antreprenori.

PNL a reușit să impună principiul potrivit căruia Întreprinderile mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a succesului și a dezvoltării economice. Manifestul PPE susține că acestea au nevoie de condiții echitabile în Uniunea Europeană pentru a înflori.

„Trebuie să eficientizăm reglementarea existentă: nu ne putem permite ca oamenii să respecte peste 20 de acte juridice diferite pe aceeași temă. Trebuie să luăm în considerare întotdeauna preocupările reale ale cetățenilor și întreprinderilor noastre, să nu colapseze. Legislația trebuie să fie ușor de utilizat, ușor de înțeles și de implementat”, se arată în Manifestul PPE.

Popularii europeni vor astfel o reducere a vechii birocrații prin introducerea unui principiu „1 in, 2 out” cu obiectivul general de reducere a sarcinii de reglementare cu o treime; printr-un plan de acţiuni specifice. În acest scop, va exista un comisar european dedicat, singurul responsabil pentru problemele IMM-urilor și reducerea birocrației.

Liberalii susțin sprijinul pentru familii, combaterea violenței și abuzurilor. Potrivit Manifestului PPE, lupta împotriva crimei organizate este și o luptă pentru drepturile femeilor oprimate.

„Dorim ca 1.000 de ofițeri să fie dislocați într-o unitate specială Europol pentru combaterea prostituției și a traficului de femei și fete. Căsătoria forțată, mutilarea genitală feminină și orice altă formă de violență împotriva femeilor sub pretext religios sau cultural nu trebuie tolerate”, se arată în Manifestul PPE.

De asemenea, liberalii și popularii europeni susțin că violența împotriva femeilor în spațiul digital trebuie combătută cu putere, iar problema trebuie ridicate la toate nivelurile politice pentru a acționa rapid pentru a sprijini victimele, nevoile și securitatea lor. Activarea și împuternicirea femeilor este esențială, iar pentru a face acest lucru, educația este esențială. Nicio femeie nu trebuie să se teamă de a merge pe străzi sau să se teamă de represalii din partea partenerului sau de orice formă de abuz în viața ei privată sau profesională.

În urma Congresului de la București, delegații PPE au decis ca agricultura europeană și politica agricolă comună trebuie să îndeplinească așteptările înalte ale societății, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente, calitatea ridicată și siguranța alimentelor, protecția resurselor naturale, prețuri corecte ale produselor pentru consumatori.

Securitatea alimentară nu este un lux, ci o necesitate fundamentală. PPE a rămas mereu alături de fermieri și pescari, în special atunci când costurile vieții cresc pentru cetățenii noștri și pentru securitatea alimentară din cauza numeroaselor provocări globale.

Liberalii au răspuns doleanțelor fermierilor și au impus în cadrul Manifestului PPE principiul potrivit căruia, politicile agricole trebuie create împreună cu fermierii nu împotriva lor.

Manifestul PPE prevede astfel faptul că agricultura și pescuitul sunt două sectoare strategice pentru Europa. Fermierii și afacerile lor susțin dezvoltarea rurală.  Popularii europeni subliniază că zonele rurale nu sunt periferice, ci inima Europei.

PNL și PPE își propun să devină vocea comunităților locale, în condițiile în care până în 2040, UE ar putea pierde încă 6,4 milioane de ferme, o scădere dramatică de peste 60% față de 2016.

„Vrem ca fermierii din Europa să aibă un viitor și să susțină dialogul în locul abordărilor de sus în jos. Acesta este singurul mod de a vă asigura peisajele noastre culturale unice și aprovizionarea noastră cu alimente pe termen lung. Protectia climei, biodiversitatea și conservarea durabilă a peisajului pot fi realizate numai cu cooperarea și nu împotriva fermierilor”, se arată în Manifestul PPE.

Liberalii și popularii europeni susțin că PAC 2028-2034 trebuie să aibă un pilon economic mai puternic, iar plățile directe ar trebui să servească pentru a asigura venituri agricole de bază și pentru a oferi protecție pe piețele volatile.

PNL și PPE cer susțin politici care trebuie să activeze sectorul agricol puternic și competitiv și să ofere o adevărată recompensă pentru serviciile furnizate de agricultura.

„În plus, trebuie să ne asigurăm că PAC este finanțată, că fondurile sunt distribuite în mod echitabil atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. Flexibilitatea ar trebui să fie un factor cheie pentru noua PAC pentru a garanta venitul producătorului. Fermierii europeni produc cele mai înalte standarde din lume și aceste standarde trebuie concepute într-un mod care să se mențină competitivitatea agriculturii europene la nivel mondial”, se arată în Manifestul PPE.

Liberalii și Popularii Europeni atrag atenția că este necesară o finanțare suplimentară pentru a facilita eforturile de mediu ale fermierilor, pentru a stimula agricultura să funcționeze mai sustenabil și să-i ajute pe fermieri să facă față consecințelor schimbărilor climatice.

„Dezvoltarea rurală ar trebui să continue să servească drept stimulent pentru agricultură și populație în zonele rurale și să asigure dezvoltarea zonelor rurale vitale, inclusiv prin mai multe sinergii rural-urban în termenii serviciilor publice interconectate și stimularea economiei locale și a locurilor de muncă locale”.

Nu s-a anunțat lista PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare

La Congresul PPE nu s-a anunțat, însă, lista PNL-PSD pentru europarlamentare. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, în exclusivitate pentru PS News, faptul că PNL mizează pe 8 locuri eligibile.

Manfred Weber, președintele Partidului European, a anunțat marți la București într-o conferință comună cu Nicolae Ciucă că Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan vor fi pe lista PNL-PSD la alegerile europarlamentare. Chestionat în legătură cu această afirmație, europarlamentarul Rareș Bogdan a precizat că Manfred Weber poate face o recomandare, dar numele de pe listă vor fi puse de președintele partidului, Nicolae Ciucă. De altfel, PNL mizează pe 8 locuri eligibile pe lista PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare.

„Manfred Weber poate face o recomandare pe niște merite, dar numele de pe listă vor fi puse de președintele partidului. Eu îi mulțumesc foarte mult lui Manfred Weber pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru PPE. Mă bucur că a zis că ridică mâna atunci când este o nedreptate la adresa României. În rest, PNL va decide numele celor care vor fi pe lista pentru europarlamentare. Noi ne bazăm pe 8 locuri eligibile. M-aș bucura ca colegii mei să mă aleagă între cei 8, dar vom vedea. În două săptămâni vom afla și componența listei PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare.

La Congres vom afla chestiuni legate de securitatea Europei, de stabilitatea Europei. A fost primită bine această listă pentru că la nivelul PE se colaborează între grupuri, există colaborarea între grupul S&D și PPE la nivelul PE pentru guvernarea Europei. N-a fost așa o surpriză, cum a fost pentru electoratele captive, stabile , ale clor două mari partide din România”, a explicat Rareș Bogdan, la Puterea Știrilor.

Autor

  • Redactor-șef PS News, coordonează echipa de jurnaliști ai PS News din 2017. Are o experiență de peste 8 ani în presa online. Înainte de a intra în presă, a ocupat poziția de consilier parlamentar pentru 2 ani, în perioada 2013-2015. În aceeași perioadă a făcut parte din echipa de specialiști digitali ai unei mari corporații din Statele Unite ale Americii - Lotus Interworks. Este absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București și a unui master de Relații Internaționale și Studii Europene la aceeași facultate. Ulterior, a urmat și cursuri de prezentator TV la Academia „Studiourile Buftea”.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: