Faptul că una dintre persoanele care îşi desfăşoară activitate a în Primăria Braşov, adusă de primarul Allen Coliban pentru a se implica în pregătirea documentaţiilor pentru obţinerea banilor europeni, a fost condamnată cu suspendare în anul 2015 a devenit subiect de discuţie în Consiliul Local Braşov.
Astfel, în timpul şedinţei de plen, liderul Grupului PSD din Consiliul Local Braşov, Lucian Pătraşcu, a declarat că, potrivit unor materiale de presă, Adriana Miron a avut o condamnare penală pentru abuz în serviciu. „Întrebarea mea este dacă ceea ce s-a scris în presă este adevărat”, a întrebat Pătraşcu, care a spus nu îi este clar nici ce funcţie ocupă în Primărie, existând informaţii că s-ar semna cu titulatura „consilier primar”, arată presa locală.

Activitatea Adrianei Miron ar fi „iscat reacţii”

De cealaltă parte, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că Adriana Miron „este director executiv pe programe de mobilitate fonduri europene în cadrul Agenţiei Metropolitane Braşov”. „La Primăria Braşov, avem un aparat subdimensionat, iar noi avem o colaborare cu Agenţia Metropolitană Braşov. Adriana Miron este detaşată la Primăria Braşov pentru a ne ajuta să pregătim proiectele prin PNRR şi pentru accesarea de fonduri europene”, a adăugat Coliban.
Despre condamnarea ei, acesta a spus că a trecut de perioada de reabilitare de după condamnare. De asemenea, „Adriana Miron a contestat decizia de condamnare la CEDO, care a dispus ca statul român să îi plătească măsuri compensatorii”.
Ba mai mult, edilul susţine că activitatea Adrianei Miron din Primăria Braşov ar fi „iscat reacţii”, mai exact o parte a activităţii ei, ce viza contractele de concesiune. „Ea ne-a ajutat să mergem pe calea corectă şi legală”, a declarat Coliban.
Lucian Pătraşcu i-a răspuns că „în momentul în care s-a constituit alianţa USR PLUS – PNL din  Consiliul Local, aţi cerut eliminarea unei persoane reabilitate din Consiliul Local Braşov (referire la Adrian Oprică – n.r.). Văd că se aplică o dublă măsură”.

Dubla măsură

Coliban a menţionat că „vreau să cred că puteţi face distincţia între o funcţie executivă şi una reprezentativă”. Legat de problema „consilierului primarului”, Allen Coliban a spus că nu verifică cum se prezintă salariaţii Primăriei în mailuri.
Agenţia Metropolitană Braşov este o structură asociativă din care fac parte 18 primării, inclusiv cea a municipiului reşedinţă de judeţ şi toate plătesc o cotizaţie.

Versiunea acuzatei

În anul 2013, Adriana Miron a fost trimisă în judecată pentru  fals intelectual în formă continuată. Conform deciziei  Curţii de Apel Bucureşti din 17 decembrie 2015 ea a primit o condamnare definitivă, cu suspendare.  „În baza art. 86 ind. 1 V.C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani (până în luna decembrie 2020 – n.r.)”, se arată în decizia instanţei.  Totuşi, Adriana Miron a atacat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a admis cererea acesteia şi i-a propus să fie despăgubită având în vedere că actul de justiţie nu a fost unul corect.
Povestea cauzei începe în 2011, când Adriana Miron era director adjunct în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
„Coordonam departamentul Management financiar, pe cel de control şi antifraudă. în această calitate, am aprobat un raport de verificare pe un proiect de 5 milioane de euro, prin care s-au stabilit penalităţi de 1 milion de euro. Era un contract de finanţare, unde MAI era beneficiar, iar penalităţi s-au stabilit pe un contract de achiziţie încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celebra, pe atunci, TeamNet (compania lui Sebastian Ghiţă, un infractor suspus, fugit în Serbia – n.r.). Am fost chemată la cabinetul ministrului de la acea vreme (septembrie 2010) şi apostrofată că de ce îmi permit să aprob penalitati pe un contract al însuşi MAI. Am explicat că nerespectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice era evidentă, iar verificarea a fost făcută de o echipă de control din care eu personal nu făcusem parte, dar am aprobat raportul pentru că am verificat şi eu dosarul achiziţiei în procedura specifică pentru rambursarea cheltuielilor. (…). Mi s-a cerut să reconsider raportul, am refuzat şi am cerut să fie efectuată verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanţelor şi de către ANAP. Ministerul Finanţelor a menţinut penalitatea, iar ANAP (atunci ANRMAP) a aplicat o amendă de 40.000 de lei”, explică Adriana Miron, într-un punct de vedere solicitat de BizBrasov.ro.

După această decizie, împotriva sa au fost demarate mai multe acţiuni, întreaga sa activitate fiind analizată de către reprezentanţii sistemului.

„Întâi s-a însăilat o speţă pe un proiect şi am fost trimisă la DNA. S-a sfârşit după audiere cu NUP (neurmărire penală – n.r.). Apoi, văzând că nu a ieşit astfel, au găsit un delator care să scrie că în aprilie 2010, când eram director general adjunct al Directie de Resurse Umane din MAI şi coordonam toată partea de HR din domeniul administraţiei publice, aş fi aranjat un concurs şi că am semnat foile de pontaj pentru o lună şi jumătate ale persoanei angajate până la transferul acesteia la Prefectura Bucureşti. În asta a constat „abuzul în serviciu”, iar faptul că am contrasemnat două foi de pontaj a fost „fals intelectual în formă continuată”. Prejudiciul cuantificat a fost de un salariu şi jumătate al omului, respectiv 1.470 lei. Am avut parte în cursul judecăţii de 4 complete de judecată, ultimul complet, cel care m-a condamnat în prima instanţă, a intrat la un singur termen, nu m-a audiat, nu a asistat la administrarea probelor şi nici la audierea martorilor, ci a rămas direct în pronunţare. Astfel, la fond am fost condamnată la un an cu suspendare. Recursul mi-a fost respins, a fost admis doar apelul parchetului şi mi-a fost sporită pedeapsa, fără niciun fel de probe suplimentare, la doi ani cu suspendare. Am urmat toate căile de atac prevăzute de lege, iar după epuizare, în termenul legal m-am adresat CEDO. Acţiunea a fost admisă şi, după analiză, Curtea a constatat încălcarea de principiu, în faza amiabilă (faza procedurală la CEDO) şi ne-a propus, mie şi statului român, să ajungem la o înţelegere prin care statul să îmi ofere compensaţii materiale de 6.500 de euro plus orice alte cheltuieli incumbate. Eu am respins propunerea, interesul meu nu sunt compensatiile materiale, ci obţinerea unei condamnări a statului. Acum suntem în faza litigioasă, faza ulterioară celei amiabile, fiecare parte – atât eu, cât şi statul – şi-a expus punctul punctul de vedere şi aşteptăm decizia”, a explicat sursa citată.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News