Skip to content
Sănătate Știri

Conducerea Spitalului Universitar nu neagă şpăga cerută de medici, dar spune că fenomenul nu e reprezentativ

Reprezentanţii Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) au afirmat marţi că solicitarea de bani sau „atenţii” de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru unitatea medicală.

Reacţia SUUB vine după publicarea clasamentului „Sinteza principalului indicator de monitorizare a performanţelor măsurilor anti-mită în spitalele din România”, realizat de organizaţia Anti-Bribery Synergy, în care această unitate medicală se situează pe locul întâi în ceea ce priveşte oferirea de mită pentru realizarea actului medical.

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că plăţile informale sunt „total interzise”.

În Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în perioada ianuarie 2019 – iulie 2019, adică în perioada vizată de acest clasament, au fost internaţi 84.011 pacienţi în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. Putem estima că cifra prezentată în spaţiul public, respectiv 153 de pacienţi, reprezintă 0,18% din bolnavii internaţi în perioada menţionată, ceea ce înseamnă că solicitarea de bani sau atenţii de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi corpul medical al acestuia. Ne delimităm clar de comportamentul celor care au condiţionat actul medical sau de comportamentul celor care au oferit atenţii, ambele fapte intrând sub incidenţa Codului penal”, se arată în comunicat.

SUUB consideră că datele prezentate în spaţiul public nu arată metodologia de colectare şi nici semnificaţia statistică a cifrelor, scrie agerpres.ro.

Reprezentanţii spitalului le solicită pacienţilor pentru care îngrijirile medicale au fost condiţionate de bani sau atenţii să informeze unitatea medicală, cât şi autorităţile competente, pentru a putea fi declanşate procedurile legale.

Conducerea SUUB subliniază că darea şi luarea de mită sunt infracţiuni care intră sub incidenţa Codului penal, iar cei care încalcă legea vor fi sancţionaţi pe măsura gravităţii faptelor lor.

În Regulamentul Intern al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, la art 169 – Principiile generale care stau la baza exercitării profesiei, litera e) integritate morală este specificat clar: „este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie”. Şi articolul 171, litera c) al Regulamentului Intern al SUUB prevede explicit: Angajatul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti trebuie „să nu sugereze şi să nu pretindă recompensă (cadouri şi orice alte valori sau servicii) pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de la persoanele cu care are relaţii de colaborare„”, se mai arată în comunicat.

Conform unui raport întocmit de Anti-Bribery Synergy pe baza răspunsurilor pacienţilor din 352 unităţi medicale din întreaga ţară, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti s-ar afla pe locul întâi într-un top al mitei, cu 153 de răspunsuri afirmative, urmat de Spitalul Judeţean Brăila, cu 147 de pacienţi care au declarat că li s-a cerut mită în timp ce erau pacienţi în unitatea medicală respectivă, iar pe locul al treilea – Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan” din Bucureşti, cu 98 de răspunsuri afirmative la întrebarea „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?”.

Anti-Bribery Synergy, un organism de certificare acreditat internaţional şi cu operaţiuni la nivel global specializat în audit, evaluare şi certificare a sistemelor de management anti-mită, bazate pe standardul internaţional ISO 37001, a publicat recent un top al mitei în spitalele din România, în cadrul unui proiect al Ministerului Sănătăţii, care a avut drept scop monitorizarea performanţelor operaţionale în domeniul combaterii mitei în spitalele din România.

Raportul întocmit de Anti-Bribery Synergy, la întrebarea „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?”, arată că în 352 de unităţi medicale din întreaga ţară au fost primite aproximativ 3.800 de răspunsuri afirmative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *