Prezent la Conferința de Securitate de la München, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că aliații discută tot mai mult ideea ca Europa să fie capabilă să-și apere teritoriul și cetățenii în interiorul NATO.
„A fost un duș mai rece în urmă cu un an, când lucrurile acestea s-au spus mai răspicat, însă există o percepție care s-a regăsit între toți miniștrii Apărării și între toate țările membre ale Uniunii Europene, și anume că pentru a atinge acest deziderat, care ține de securitatea cetățenilor noștri, a teritoriilor noastre, trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, a afirmat Miruță, potrivit Digi24.
Comentând discursul cancelarului german Friedrich Merz, care la deschiderea conferinței a vorbit despre „sfârșitul ordinii mondiale”, ministrul român al Apărării a declarat că acesta „este un discurs care a lăsat multe capete de construcție și de pod”.
Cancelarul german a făcut apel la resetarea relației transatlantice și la stabilirea unor limite clare, subliniind că „războiul MAGA” nu este al Europei și că nici măcar SUA nu ar fi suficient de puternice pentru a acționa singure. În deschiderea celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, Merz a afirmat că „am asistat la tensiuni și conflicte tot mai mari în lume”, inclusiv agresiunea Rusiei în Ucraina, și a avertizat că „trebuie să spunem în termeni și mai duri că această ordine mondială nu mai există. Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”.
Prioritatea: producția europeană rapidă de armament
Ministrul Miruță a explicat că ideea principală discutată recent este că Europa trebuie să-și poată apăra cetățenii în interiorul NATO și că pentru a atinge acest obiectiv „trebuie să producem mai repede”.
„Nu mai e o chestiune de bani, ci de timp”, a subliniat el, precizând că România a venit la München cu o propunere de inventariere a capacităților publice cu potențial temporar, pentru a accelera tehnologizarea și producția la nivel european.
„Am propus să se contorizeze și să se facă un inventar public al capacităților de producție care au un potențial temporar, adică nu sunt 100% pregătite să producă, pe teritoriul țărilor membre ale UE. Spre exemplu, în România. Noi avem o serie de platforme care nu sunt tehnologizate, nu au tehnologie de ultimă generație să producă rachete cu rază lungă. Însă au facilități, există buncăre, există poligoane, există depozite, autorizații, care poate reprezintă 15-20-30% din necesarul unei fabrici noi. Dacă tot invocăm faptul că trebuie produs mai repede, dacă tot invocăm rapiditatea, am propus să se facă un inventar cu aceste situații, în care țările care dețin tehnologie să vină cu diferența, astfel încât să producem și mai mult și mai repede”, a explicat Miruță.
El a adăugat că propunerea „nu a fost respinsă, a fost pentru prima oară adusă în discuție și rămâne în analiză”.
România contribuie la capacitatea NATO
Ministrul a mai subliniat că „toată lumea acceptă faptul că nu se pune problema unui NATO fără Statele Unite, nu se pune problema ca Europa să spună că nu este nevoie de interacțiune cu SUA. Statele europene nu anulează ceea ce SUA sugerează, anume mărirea capacității, pentru a-și asigura integritatea teritorială, eventual și cu un sprijin major al SUA”.
El a evidențiat că România se numără printre țările care cresc PIB-ul pentru apărare:
„Noi suntem în situația în care avem 21 de proiecte puternice de înzestrare a armatei, care nu au existat în ultimii poate 20 de ani, care au fost gândite ca, prin dezvoltarea lor, să dezmorțească între patru și șapte fabrici de producție din România care au fost înghețate în ultimii 20-30 de ani”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
