Într-o excelentă serie de articole publicate pe platforma contributors.ro[1], Dumitru Sandu analizează rolul votului comunitar, la nivelul unităților teritorial administrative de pe teritoriul național, în opțiunile pentru candidații la funcția prezidențială. Gradul de dezvoltare urbană a localității pare că a fost un predictor mai robust al opțiunilor din turul I, compartiv cu cele din runda finală. De asemenea, rolul ideologiilor nu mai este semnificativ în predicția votului între finaliștii Nicușor Dan, respectiv George Simion. Selectivitatea regională a scăzut, de asemenea, la fel și rolul comunităților de emigrare. Principalii predictori ai votului pentru Nicușor Dan rămân opțiunile alegătorilor din turul I, precum și mobilizarea unui nou electorat.
În linia deschisă de aceste analize și, întrucât s-a menționat în mass-media că există mai puține analize asupra votului în diaspora, mi-am propus să analizez distribuțiile votului pentru cei doi candidați în afara României. În acest sens, am agregat datele de prezență, respectiv pe cele privind distribuția voturilor, la nivel de secție de votare din străinătate, furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)[2]. Am construit o bază de date consolidată cu voturile exprimate pentru cei doi concurenți la nivel de secție de votare, localitate, țară, precum și cu datele demografice (sex, vârstă) ale alegătorilor care s-au prezentat în respectivele secții. Baza de date conține 965 de cazuri – secții de votare din străinătate. Desigur, nu știm datele socio-demografice ale votanților pentru fiecare dintre candidați, dar avem caracteristicile demografice agregate la nivelul secțiilor de votare. Datele de prezență furnizate de AEP înregistrează numărul de votanți pe grupe de vârstă (18-24 ani, 25-34 ani, 35-44 ani, 45-64 ani și 65+ ani), de asemenea pe genuri, respectiv alegători bărbați și alegătoare femei care s-au prezentat în secțiile de votare.
Pe baza datelor disponibile, mi-am propus să observ dacă profilul demografic al comunității românești din jurul (raza) unei secții de votare are efect asupra procentelor obținute de Nicușor Dan, respectiv George Simion. În acest sens, am calculat ponderea alegătorilor tineri de 18-34 ani, a celor de 45-64 ani și respectiv a celor de 65+ ani în totalul voturilor exprimate. De asemenea, am calculat raportul dintre alegătorii bărbați și alegătoarele femei (un raport supra-unitar reflectă o comunitate de alegători preponderent masculină, în timp ce un raport subunitar înseamnă o comunitate preponderent feminină). Având în vedere concentrarea comunităților românești în anumite state din Europa, am restrâns cercetarea doar la secțiile de votare din Spania, Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Republica Moldova, țări în care s-au înregistrat peste 100.000 de voturi și care împreună reprezintă peste 70% din voturile înregistrate și aproape 60% din totalul secțiilor de votare din străinătate (mai precis 567 de secții din 965).
Pentru a estima efectul structurii demografice a comunităților am folosit predictorii de mai sus asupra procentelor din voturile din secția de votare exprimate pentru Nicușor Dan. Coeficienții de regresie sunt prezentați în tabelul de mai jos, cei evidențiați fiind semnificativi statistic (*** p<.01)[3]
Table 1 – Predictorii votului pentru Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025 – secții din străinătate
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
