Skip to content
Europa

Conflicte între nordul și sudul Europei la summit-ul UE. România, neutralitate în conflictul Italia-Olanda

euronews.com
" "

România s-a prezentat la summit-ul UE sperând la fonduri de 33 de miliarde de Euro, dar după 3 zile de negocieri (astăzi a patra zi) va trebui să accepte mai puțini bani. Recovery Fund se va modifica drastic, ceea ce îi va reduce României șansa să acceseze fonduri importante, însă va putea apela la mai multe împrumuturi care vor crește datoria publică a țării.

Președintele Klaus Iohannis nu a prezentat o poziție clară a României cu privire la conflictul Italia-Olanda. Nu știm dacă România susține sau nu reducerea de fonduri propusă de Olanda. E un moment în care neutralitatea înseamnă bani pierduți.

" "
" "

Negocierile din UE ne spun clar că nu va exista un Recovery Fund (Next Generation EU) de 750 de miliarde de Euro și nici atât sub forma inițială – 500 de miliarde granturi și 250 împrumuturi. Se schimbă atât suma totală, cât și cotele.

Primele trei zile de negocieri nu au adus nimic bun pentru Europa. Olanda pare a fi cel mai mare opozant al Recovery Fund, iar alături de ea sunt Austria, Danemarca, Suedia și Finlanda. Aceste țări au propus un Recovery Fund de 700 de miliarde de Euro, împărțit astfel – 350 de miliarde granturi și 350 împrumuturi. Mare parte din subvenții vor fi virate către Italia și Spania, cele mai afectate de criză.

Totuși, Charles Michel, președintele Consiliului UE, pregătește o ofertă care diferă foarte puțin, încercând să ridice granturile la 390 de miliarde de Euro. În orice caz, nu vor exista cele 500 de miliarde de Euro propuse inițial sub formă de subvenții, iar acest lucru e un uriaș pas înapoi făcut de Uniunea Europeană și o mare înfrângere pentru Italia.

Înaintea Summit-ului și chiar și zilele acestea la Bruxelles, premierul italian Giuseppe Conte afirma că Italia „nu va accepta o reducere” și că cele 750 de miliarde erau minimul acceptabil. Atât Italia, cât și Olanda au fost țările care au încercat să arate că sunt puternice înainte de Summit, dar când a venit vorba de summit s-a văzut doar o Olanda puternică și capabilă să-și impună punctele de vedere, ceea ce Italia nu mai e de foarte mulți ani.

Summit-ul de la Bruxelles din aceste zile a părut mai mult o confruntare Italia-Olanda, dar în realitate mizele lui Mark Rutte sunt cu totul altele. Giuseppe Conte n-a ezitat să-l critice direct pe Mark Rutte, spunându-i: „Probabil tu vei fi erou câteva zile în țara ta, dar după câteva săptămâni vei fi chemat să răspunzi public pentru că ai compromis o reacție adecvată (n.r. la criza economică)”. De asemenea, Conte l-a acuzat pe Mark Rutte că se opune planului Recovery Fund tocmai pentru a obține capital electoral pe plan intern, deoarece majoritatea guvernului lui Rutte este foarte fragilă și riscă să cadă în orice moment.

Giuseppe Conte și Mark Rutte, alături de liderii celorlalte state nordice, sursa foto: Facebook

Dar la fel de dură la negocieri este și Austria, iar prin vocea lui Sebastian Kurz a anunțat că a trasat o linie roșie: „350 de miliarde granturi și nu peste”. Însă s-ar putea negocia cu liderii Suediei, Danemarcei și Finlandei care par să-și domolească poziția și să nu împărtășească total ideile Olandei și Austriei. Și cele 390 de miliarde pe care le va propune Charles Michel luni după-amiază vor reprezenta o negociere foarte dură și Olanda și Austria ar putea accepta cu greu.

Negocierile nu se termină doar aici, iar o parte dificilă o reprezintă și condițiile acordării de fonduri. Dacă vom avea aceste fonduri – sub o formă sau alta – va fi un întreg război pentru condiții. Olanda vrea drept de veto asupra planurilor naționale pe care fiecare stat le va prezenta pentru a accesa subvențiile. Olanda ar putea decide cine și ce reformează la ei în țară. Spre exemplu, dacă Italia ar depune 10 proiecte, Olanda ar putea să le refuze pe toate și Italia n-ar primi niciun ban.

Și iarăși premierul italian Giuseppe Conte a anunțat că Italia nu va accepta astfel de condiții și poate fi de acord doar cu votul unei majorități de state care să blocheze proiectele. Dar tot așa Conte anunța că nu va accepta nimic sub 500 de miliarde de Euro granturi și totuși pare aproape să se mulțumească cu doar 390 de miliarde.

În cazul în care se va adopta „veto” ca o condiție pentru accesarea fondurilor, premierul Conte a precizat că Italia va sesiza Curtea Europeană de Justiție deoarece încalcă tratatele. Italia a venit cu o altă propunere – pentru a bloca acordarea de fonduri trebuie să existe o majoritate.

Giuseppe Conte, Pedro Sanchez, Angela Merkel, Emmanuel Macron și Ursula Von der Leyen, sursa foto: Facebook Giuseppe Conte

Statul de drept va fi un subiect care va provoca multe discuții, probabil la fel de aprinse. De data aceasta, Olanda vizează Ungaria și Polonia, dar nu vor fi trecute cu vederea nici România sau Bulgaria. Pentru a convinge statele din Est să accepte reducerea de fonduri, Olanda este dispusă inclusiv să renunțe la condițiile pentru statul de drept.

Summit-ul UE ar putea fi o înfrângere dură pentru Italia care în timpul pandemiei a avut multe promisiuni, dar la final se alege doar cu circa 350-400 de miliarde de Euro subvenții, care vor fi împărțite cu celelalte state membre. Orice reducere e o înfrângere pentru Italia care spunea că nu acceptă reduceri de fonduri.

Italia a fost primul stat european grav afectat de pandemia coronavirus și primul care a cerut un „instrument financiar inovativ” pentru a răspunde la criza economică. După mai multe propuneri, Italiei i-au fost refuzate toate și s-a mulțumit cu ceea ce a oferit Germania și Franța – Recovery Fund de 500 de miliarde de Euro sub formă de subvenții. Acum, la summit-ul UE, Italia trebuie să se mulțumească, din nou, cu ceea ce îi oferă Olanda și Austria. Leadership-ul politic al Italiei este incapabil să se bată la nivel european și politica externă a țării se dovedește a fi mult în urma altor state UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *