Skip to content
Politică

Congres pe zoom. Formaţiunile USR şi PLUS şi-au unit oficial destinele

Inquam Photos/Raul Stef

UPDATE 14.15: Reprezentanții USR au votat în pondere de 76% pentru încheierea fuziunii cu PLUS, iar membrii PLUS au votat în procent și mai mare, de 83%.

Delegaţii USR şi ai PLUS se reunesc sâmbătă într-un Congres desfăşurat online, în vederea adoptării protocolului de fuziune a celor două partide. Într-o primă etapă, cele două formaţiuni vor organiza câte un Congres separat, urmate de o reuniune comună, la care vor lua parte câte 1.600 de delegaţi din partea fiecărui partid.

" "
" "

Urmare a fuziunii, Birourile locale, judeţene, municipale şi cel naţional vor fi reunite. Potrivit deputatului USR Ionuţ Moşteanu, „Cele două partide, după fuziune, vor funcţiona ca un singur partid, USR PLUS, în care conducerile vor fi reunite, de la nivel central până la nivel local. Asta ca perioadă de tranziţie, până ce protocolul va rămâne definitiv în Tribunal. După rămânerea definitivă la Tribunal, va avea loc un Congres în care vom alege noua conducere a partidului şi se va desfăşura aceeaşi procedură în fiecare filială judeţeană şi locală”.

Birourile Naţionale ale USR PLUS au decis, la 27 ianuarie 2020, în şedinţă comună de alianţă, să solicite organizaţiilor un mandat pentru organizarea unui congres de fuziune în luna iulie. La 8 februarie, Comitetul Politic al USR şi Consiliul Naţional al PLUS s-au întrunit, în şedinţe separate, pentru a lua o decizie în ceea ce priveşte organizarea unui congres de fuziune.

Cel de-al cincilea şi cel mai recent congres al Uniunii Salvaţi România (USR) a avut loc în zilele de 14 şi 15 septembrie 2019, prilej cu care au fost validate alegerile interne privind preşedintele USR. La 6 septembrie 2019, Dan Barna fusese ales preşedinte USR pentru un nou mandat, în cadrul scrutinului intern, desfăşurat online în perioada 1-5 septembrie.

Partidul Uniunea Salvaţi România a fost înregistrat oficial de Tribunalul Bucureşti la data de 23 iunie 2016, conform http://tmb.ro/. Două luni mai târziu, la 21 august, a avut loc, la Bucureşti, congresul de fuziune dintre USR, Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi Uniunea pentru Codlea (UPC), noua formaţiune având numele Uniunea Salvaţi România. Uniunea Salvaţi Bucureştiul a devenit filiala Bucureşti a USR. În cadrul congresului, a fost ales Biroul Naţional al USR, format din 11 persoane. Nicuşor Dan a fost ales preşedinte, iar cei cinci vicepreşedinţi au fost: Cristian Ghica, Clotilde Armand, Roxana Wring, Dumitru Dobrev şi Erwin Albu. Partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul fusese înregistrat prin decizie definitivă la Tribunalul Bucureşti în data de 27 noiembrie 2015.

Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (abreviat PLUS) a fost înfiinţat la 26 octombrie 2018 prin Hotărârea Tribunalului Bucureşti nr. 58 DEC/P. Preşedintele formaţiunii este Dacian Cioloş, fost prim-ministru al României (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017), ales la şefia PLUS la 26 ianuarie 2019, în cadrul primei Convenţii Naţionale (congres). Partidul îşi are originea în Mişcarea România Împreună, proiect la care a renunţat din cauza tergiversării înfiinţării formaţiunii în instanţă.

La 7 decembrie 2019, Dacian Cioloş a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PLUS la Convenţia Naţională Extraordinară, în timp ce Dragoş Tudorache a fost ales preşedinte executiv. Dacian Cioloş a fost unicul candidat. Biroul Naţional este organul executiv al PLUS şi este compus din 10 membri şi din preşedintele partidului, care prezidează şedinţele Biroului Naţional, având drept de vot. Mandatul membrilor Biroului Naţional este egal, ca durată, cu mandatul preşedintelui partidului.

Formaţiunile USR şi PLUS au realizat alianţe electorale în vederea alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din anul 2019, precum şi o alianţă politică în vederea alegerilor locale din 2020, scrie Agerpres.

Dan Barna a  catalogat decizia de fuziunea cu PLUS „o decizie istorică pentru ceea ce înseamnă istoria USR” şi pentru politica din România. „Ştiu că pentru mulţi dintre voi, şi e normal, simţiţi tot acest proces, toată această construcţie pe care o dezvoltăm ca o miză personală şi e normal să fie aşa. Până la urmă, nu-i aşa, maieul e mai aproape decât cămaşa. Numai că ce am făcut noi în aceşti patru ani ne pune în situaţia să fie mult mai mult decât despre noi. În momentul de faţă, perspectiva pe care o construieşte USR PLUS în România  e mai mult decât despre fiecare dintre noi sau despre oricare dintre noi şi de aceea vă spun şi vă cer să aveţi îndrăzneala să păşim mai departe, pentru că n-are cine altcineva să facă asta şi de fapt noi suntem singurii care pot să o facă. Nu există o altă alternativă bună.
Există vechea clasă politică, mai adaptată sau mai prăbuşită şi există această speranţă pe care noi am construit-o şi continuăm să o confirmăm la care oamenii se uită şi pentru că noi nu suntem parte din acest sistem, pentru că nu am guvernat până acum şi avem, nu ştiu cum să-i spun, curăţenia să pretindem că ne merităm dreptul să ne construim viitorul şi asta se poate întâmpla doar dacă noi împreună, USR şi PLUS, ne asumăm că putem să schimbăm România. Asta vă cer astăzi şi asta vreau să aveţi în gând când o să vă exprimaţi votul pentru pasul următor al USR în istoria României” a afirmat Dan Barna sâmbătă dimineaţă, în discursul ţinut în cadrul Congresului USR şi urmărit de aproximativ 10.000 de oameni pe pagina de Facebook a formaţiunii politice.
El a explicat şi care este motivul pentru care USR fuzionează cu PLUS: „Pentru că vom fi mai puternici”. „Din sondaje oamenii ne spun că vor să fim împreună, fuziunea este, pe cale de consecinţă, firească, decizie matură şi decizie corectă. (…) Că e complicată fuziunea? Da! Ultimele luni din activitatea mea şi surplusul de grizon, de păr alb, e cea mai elocventă dovadă fizică că e un proces foarte complicat.  Şi ştiu că pentru mulţi dintre voi s-au strâns enorm de multe frustrări, le înţeleg, şi sunt umane, şi sunt fireşti şi  multe dintre ele le-am experimentat şi eu pentru că fiecare dintre voi aţi muncit în aceşti patru ani de istorie politică pe care USR a făcut-o în România şi în aceste alegeri locale unii dintre voi sau dintre colegii voştri au făcut un pas în lateral pentru a construi aceste alianţe cu care mergem acum la locale. Tot ceea ce pot însă să vă spun este că acest sacrificiu de etapă merită şi va da roade pe termen lung. Nu ne-am speriat nici când ne-am luptat cu Dragnea şi cu toate abuzurile PSD şi nu o să ne fie teamă nici de perioada care urmează în perioada următoare, dar pentru asta trebuie să fim cât de puternici se poate”, le-a mai spus Barna membrilor USR.
El le-a amintit acestora că mulţi dintre membrii PLUS au fost alături de USR încă din perioada în care a fost adoptată Ordonanţa 13, au participat la proiecte derulate de USR, cum ar fi „Fără penali în funcţii publice” şi că au fost alături de USR în toţi aceşti ani. „Fuziunea înseamnă, de fapt, că în rândurile noastre, ale USR vor fi şi mai mulţi oameni competenţi şi valoroşi pentru bătălia foarte grea a guvernării care urmează” a mai arătat Dan Barna.

La rândul său, ăreşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a afirmat, sâmbătă, în cadrul Convenţiei formaţiunii, că a propus fuziunea cu Uniunea Salvaţi România (USR) pentru că ea corespunde ideii „împreună” şi se substituie aceluiaşi scop pentru care a muncit în ultimii patru ani.

Uniunea cu USR se substituie pentru mine aceluiaşi scop pentru care am muncit de 4 ani de zile încoace. Acum, în campania pentru alegerile locale şi înainte cu câteva luni de alegerile generale cred că trebuie să arătăm că uniţi putem învinge resemnarea şi evitarea, pentru că acestea sunt lucruri care riscă să se înrădăcineze încet-încet nu doar în rândul membrilor din partid, dar mai ales în rândul votanţilor, celor pe care i-am avut în 2019 la vot şi pe care trebuie să îi avem la vot în 2020„, a declarat Dacian Cioloş, în cadrul Convenţiei PLUS în cadrul căreia se decide fuziunea cu USR.

El a adăugat că a propus fuziunea pentru că ea corespunde ideii „împreună”. „Fuziunea n-am decis să v-o propunem pentru că e un proiect uşor şi nici pentru că e un proiect cu rezultat simplu. Am propus fuziunea pentru că ea corespunde ideii de împreună cu care am pornit la acest drum. Dacă n-o să putem construi ceea ce visăm împreună cu cei pe care în mod natural ne simţim mai apropiaţi ca şi crez, ca şi obiective, ca şi viziune, cum o să putem construi cu cei care sunt mai departe de viziune a pe care o avem noi? Va fi nevoie de cât mai mulţi, noi trebuie să ne adresăm în primul rând României, tuturor românilor tuturor cetăţenilor români dacă vrem să fim credibili şi dacă vrem să facem schimbarea asta şi va trebui să convingem pe cât mai mulţi, nu doar înainte de alegeri să ne voteze, dar şi după aceea dacă ajungem la guvernare. Cumva, fuziunea este şi un proiect test, pentru că dacă nu reuşim să ne aliniem noi între noi, ne va fi foarte greu s-o facem cu oameni care sunt mult mai departe, în momentul de faţă, de noi în ceea ce priveşte felul în care vedem lucrurile„, a spus Cioloş.

Cele două partide au solicitat, în 2019, înregistrarea ca alianţă politică, cererea lor fiind admisă de Tribunalul Bucureşti la data de 24 iunie 2020, potrivit usrplus.ro. La 13 august, Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a aprobat în unanimitate protocolul de constituire a Alianţei USR PLUS la nivelul Capitalei şi al sectoarelor. Astfel, în alegerile locale, USR şi PLUS vor avea liste comune de candidaţi pentru consiliile locale de sector şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Alianţa USR PLUS şi PNL au decis să susţină candidaţi comuni pentru primăriile din Bucureşti, astfel: Clotilde Armand (USR PLUS, Sectorul 1), Radu Mihaiu (USR PLUS, Sectorul 2), Adrian Moraru (PNL, Sectorul 3), Simona Spătaru (USR PLUS, Sectorul 4), Cristian Băcanu (PNL, Sectorul 5), Ciprian Ciucu (PNL, Sectorul 6) şi Nicuşor Dan (independent, Primăria Capitalei).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *