Skip to content
Opinii & Analize

Consecințele electorale ale unei moțiuni eșuate

" "

Moțiunea de cenzură depusă de PSD nu a mai ajuns să fie nici măcar votată, din lipsă de cvorum. A fost un eșec care i-a pus pe social-democrați într-o poziție ingrată din punctul de vedere al planurilor de comunicare în condițiile în care, în săptămâna anterioară votului din Parlament, liderii PSD acceleraseră retorica politică profețind certitudinea căderii a guvernului liberal condus de Ludovic Orban și invocând în spațiul public diverse propuneri de prim-ministru.

Foarte multe voci au interpretat decizia PSD de a depune o moțiune de cenzură cu o lună înainte de alegerile locale și cu trei luni înainte de alegerile parlamentare drept o strategie electorală menită să reducă substanțial distanța care îi separă pe social-democrați de liberali în sondajele de opinie. O asemenea interpretare nu este lipsită de sens. Dacă analizăm situația de anul trecut, moțiunea de cenzură depusă de PNL împotriva guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă a fost adoptată cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, deci tot într-un context electoral. După votarea moțiunii de cenzură din octombrie 2019 și preluarea guvernării, PNL a cunoscut în doar patru săptămîni, un salt spectaculos în intenția de vot măsurată de sondajele realizate de INSCOP Research de aproximativ șase procente (de la 30 la 36%), alte șase procente adăugându-se după câștigarea alegerilor de către președintele Klaus Iohannis. Fără îndoială, PSD și-ar fi dorit un deznodământ similar.

" "
" "

Mi se par fanteziste scenariile care circulă acum potrivit  cărora social-democrații nu și-ar fi dorit neaparat ca moțiunea să treacă sau să revină în siajul guvernării, eventual printr-o formulă diluată de guvern de criză/uniune națională/tehnocrat. Realitatea este că PSD a depus o moțiune de cenzură într-un context controversat, a comunicat masiv înainte de vot anunțând succesul ei, a încercat și, în mare parte, a reușit o mobilizare decentă a propriilor parlamentari (cu excepția a 5 parlamentari care, chiar dacă ar fi fost prezenți, tot nu s-ar fi reușit obținerea cvorumului de ședință) și a dorit adoptarea moțiunii pentru a da o lovitură politică și electorală cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare. Adică o manevră similară cu cea reușită de PNL în urmă cu 10 luni și care ar fi putut aduce social-democraților un plus de cel puțin 5 procente în susținerea populară, tocmai înainte de alegerile locale.

Eșecul dur al moțiunii de cenzură va avea însă consecințe electorale pentru PSD și implicit pentru celelalte partide. În luna rămasă până la alegeri, social-democrații riscă să piardă sprijinul unor sponsori atrași de perspectiva, acum ratată, a revitalizării partidului, dar mai ales riscă o demobilizare importantă a propriilor structuri care nu au cum să digere ușor un asemenea rezultat, mai ales după ce întreaga comunicare internă și publică a partidului dădea drept sigură căderea guvernului. Lovitura primită de PSD se produce într-un moment în care mobilizarea structurilor de partid va fi esențială la un scrutin electorat organizat în condiții complicate de securitate sanitară, deci cu multe incertitudini în ceea ce privește prezența la urne a electoratului propriu.

Pe de altă parte, PNL intră în campanie cu un suflu nou, cu perspectiva menținerii la putere nu doar până la alegerile parlamentare de peste trei luni, ci și în următorul ciclu electoral de patru ani. Prin urmare, liberalii își întăresc rolul de pol de atracție, consolidându-și poziția inclusiv pe spectrul electoratului de centru-dreapta în condițiile în care au câștigat o bătălie destul de polarizată tocmai cu PSD.

Alianța USR-PLUS nici nu pierde, nici nu câștigă. A avut o atitudine fermă de opoziție față de moțiunea PSD, însă este nevoită să lupte pentru rolul de adversar al social-democraților cu o formațiune liberală mai puternică. Miza formațiunii conduse de Dan Barna și Dacian Cioloș este însă obținerea unei baze de putere solide la alegerile locale în special prin câștigarea unor centre urbane care să le permită ulterior abordarea alegerilor parlamentare de pe o poziție consolidată. Un ipotetic avantaj al USR-PLUS ar fi posibila mobilizare mai bună la urne a tinerilor sau, oricum, o mobilizare ceva mai bună a tinerilor comparativ cu vârstnicii care sunt mai vulnerabili și par mai îngrijorați de expunerea la coronavirus în cursul procesului de votare.

Partidul Pro România ar putea fi de asemenea parțial avantajat de rezultatul moțiunii în condițiile în care parlamentarii săi au fost mai disciplinați în ziua votului pentru moțiune și a faptului că orice pierdere electorală a PSD va fi contabilizată automat în contul Pro România.

Născută inițial ca un instrument al conducerii interimare a PSD de a-și garanta susținerea la Congres, moțiunea de cenzură a fost împinsă prea departe. Semnalele de alarmă erau numeroase (de exemplu, dificultatea de a argumenta un asemenea gest în plină situație de criză sanitară și economică), iar portițele de ieșire onorabilă nu au lipsit (controversele legalității demersului inițiat în sesiune extraordinară, contestația depusă de PNL la Curtea Constituțională). PSD ar fi putut temporiza și menține presiunea asupra guvernului, cel puțin până la pronunțarea Curții Constituționale. Forțând jocul, social-democrații au pierdut pe propria mână, iar acum sunt nevoiți să gestioneze consecințele electorale defavorabile ale propriei strategii.

Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *