Dragoș Anastasiu, consilier al președintelui Nicușor Dan, confirmă că taxarea pe tranzacțiile bancare, anunțată în premieră de Profit.ro, a fost discutată în negocierile de la Cotroceni.
„Această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”, spune Anastasiu
Consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu afirmă, despre o posibilă taxare pe tranzacțiile bancare anunțată în premieră de Profit.ro, că este o aberație și că cine propune așa ceva nu înțelege economia de piață și își imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”.
”Această măsură a aplicat-o Venezuela. Vrem să fim ca Venezuela? Cine a făcut așa ceva în Europa?”,spune Rădulescu.
Consilierul punctează că cea mai mare problemă o reprezintă neîncasarea veniturilor statului, precizând că ANAF „trebuie profesionalizată și scoasă de sub influențe politice sau de altă natură” care o transformă „într-un rateu de proporții”. Potrivit lui Rădulescu, este vorba despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an.
„Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an și vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoția aceasta uriașă, este strigător la cer”, subliniază Rădulescu, citat de news.ro.
„Această măsură (n. red. – taxarea pe tranzacțiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune așa ceva, nu înțelege ce înseamnă economia de piață. Își imaginează că ia măsuri în care banii vor veni din cer.
Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană și vrem să taxăm tocmai activitatea bancară? Dar cine a făcut în Europa asta așa ceva vreodată? Vrem să fim Venezuela, cre a aplicat această măsură? Dacă noi vrem să aducem țara la nivelul Venezuelei, asta facem. Este o aberație! Nici nu vreau să discut despre așa ceva. Aș vrea să vorbim despre lucrurile serioase, despre lucrurile care trebuie făcute, nu despre aberații pe care le spun niște oameni care habar nu au ce vorbesc”, a declarat, luni, la Digi 24 consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu.
Întrebat dacă reprezentanții BNR ar trebui consultați în această chestiune înainte de a fi luată o asemenea decizie, Rădulescu a răspuns că în 2018 a fost introdusă o taxă bancară, „din avion”, fără consultarea Băncii Naționale.
„Această taxă a fost exclusă imediat din aplicare, pentru că agențiile de rating au spus foarte clar că, dacă taxa intră în vigoare, România intră în junk în secunda doi. Nu putem să vorbim despre aiureli din astea. N-are sens”, a punctat Rădulescu.
Profit.ro a anunțat anterior, în premieră, că partidele discută o taxă care lasă impresia că statul vrea să ia și mai mulți bani de la bănci – „Taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare”. Profit.ro a prezentat anterior lista măsurilor discutate.
„Taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare” nu vizează, însă, băncile, ci îi țintește pe clienții acestora, cărora ar urma să le ia din bani asemănător comisioanelor pe tranzacție percepute de bănci, au declarat surse politice pentru Profit.ro.
Una dintre părțile implicate în discuții a propus această „taxă”, iar discuțiile au avut loc în cursul zilei de joi.
Surse politice au declarat pentru Profit.ro că la acest moment nu există un acord pe această propunere.
Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat sursele Profit.ro.
O astfel de taxă ar funcționa ca un comision perceput pe tranzacție, astfel că de fiecare dată când ar plăti (altfel decât cash) o factură, de exemplu, sau când ar face un transfer bancar, românii ar cotiza cu 1 sau 3 lei și la bugetul statului.
În prezent, clienții persoane fizice nu plătesc băncilor comisioane pentru achiziții, ci pentru transferuri interbancare, inclusiv pentru Transfond (Operatorul Sistemului Electronic de Plăți din România).
Comisionul este suma de bani (procentuală sau fixă) pe care o plătești băncii pentru produsele și serviciile care îți sunt oferite. O sumă percepută în același mod de stat nu ar avea sens, întrucât nu prestează vreun serviciu care să faciliteze acea tranzacție.
Guvernul are probleme bugetare majore
Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar la 7% în acest an, de la 9,3% (ESA, standardul UE) anul trecut, dar Comisia Europeană a estimat recent, că fără măsuri suplimentare, deficitul va fi la 8,6%.
Totodată, Guvernul trebuie să adopte o reformă fiscală cu un impact de creștere a veniturilor de 1,3% din PIB (cca 25 miliarde lei) anul acesta și cu impact pentru 2026 de 1,7% din PIB (aplicare pentru an întreg). Pentru 2025, Guvernul a luat deja măsuri pe venituri de 7 miliarde de lei (0,4% din PIB) prin ordonanța trenuleț (majorare impozit pe dividende, reducere prag microîntreprinderi, eliminare facilități pentru unele categorii de salariați și taxa pe stâlp).
Reforma fiscală este jalon în PNRR, dar este parte și din planul fiscal pe șapte ani al României cu CE, care trasează calendarul și măsuri pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Aceste măsuri fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 aprilie, potrivit planului, dar Guvernul a amânat, din nou, în context electoral, luarea unor decizii nepopulare.
Nevoia de ajustare bugetară a Guvernului este de circa 40 de miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute pe surse de Profit.ro.
Săptămâna aceasta, un grup format din specialiști ai PSD, PNL, USR și UDMR au discutat măsuri de reducere de cheltuieli, creșteri de taxe, comasări de instituții și tăieri de investiții, astfel încât un viitor guvern să poată echilibra bugetul.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
