Vânzările cu amănuntul au înregistrat o evoluție modestă în 2025, cu un avans de doar 0,2% față de anul precedent, mult sub creșterea de 8,6% consemnată în 2024, potrivit unei analize BCR. Ritmul scăzut al creșterii este pus pe seama inflației persistente și a temperării creșterii salariilor, factori care au afectat semnificativ consumul populației, potrivit Libertatea.
Pentru 2026, economiștii anticipează o redresare a pieței, cu o creștere estimată a vânzărilor cu amănuntul de 3,2%. Totuși, consumul privat este așteptat să rămână slab în prima parte a anului, din cauza scăderii salariilor reale, urmând o posibilă îmbunătățire în a doua jumătate, odată cu temperarea inflației.
Consumul, sub presiunea inflației și a salariilor reale negative
Pe segmente, vânzările de produse alimentare au stagnat în decembrie 2025 față de luna precedentă, dar au scăzut cu 3% față de decembrie 2024. Vânzările de produse nealimentare au crescut ușor, cu 0,1% lunar, însă au consemnat un declin anual de 2,3%. În schimb, vânzările de combustibili pentru autovehicule au avut o evoluție pozitivă, cu un avans de 2,6% lunar și de 3,2% anual.
Încrederea consumatorilor a atins în ianuarie 2026 un minim istoric de -34,6, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și valorile din perioada pandemiei. Sondajele indică un pesimism accentuat privind situația economică și intențiile de achiziții majore, pe fondul inflației ridicate și al măsurilor de consolidare fiscală.
Managerii din comerț confirmă trendul negativ, raportând o scădere a activității și perspective pesimiste pentru perioada următoare. Indicatorul de încredere în comerț a coborât de la -1,3 în decembrie la -2,1 în ianuarie 2026.
Piața muncii și inflația amplifică incertitudinile
Piața muncii reflectă, la rândul său, deteriorarea contextului economic. Rata medie a șomajului a urcat la 6% în 2025, față de 5,5% în anul anterior, iar creșterea salariilor reale a devenit negativă în a doua jumătate a anului, ajungând la -4,2% în noiembrie. Temerile privind pierderea locurilor de muncă continuă să crească, iar indicatorul așteptărilor de ocupare a forței de muncă a scăzut sub pragul de 100, un nivel rar întâlnit de la începutul pandemiei COVID-19.
România rămâne, totodată, țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, urmată de Slovacia și Estonia, potrivit datelor Eurostat. La polul opus se află Cipru, Franța și Italia, cu cele mai scăzute rate ale inflației. În zona euro, inflația anuală a coborât la 1,9%, sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.
Prognozele BNR: inflația ar putea scădea semnificativ în 2026
Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 9,6% și estimează o reducere semnificativă până la 3,7% la finalul lui 2026. În acest context, BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, cu dobânda Lombard la 7,5% și cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%, pentru a asigura stabilitatea financiară.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
