Membrii Guvernului știau încă din anul 2023 ce urma să se întâmple în cazul contractului cu compania farmaceutică Pfizer, după cum reiese din mai multe documente intrate în posesia Digi24. Deși a încercat încă de atunci să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe sau Prim-ministru, o decizie concretă ar fi trebuit luată de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila, după cum arată documentele citate și un răspuns transmis de fostul premier Nicolae Ciucă.
Din mai multe documente intrate în posesia Digi24 reiese că membrii Guvernului știau ce urma să se întâmple în cazul contractului cu producătorul de vaccinuri anti-COVID-19, Pfizer.
Concret, ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a avut pe masă două variante, pe care le vom detalia în articol.
Fostul ministru al Sănătății, însă, i-a cerut premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, dar și Ministerului de Finanțe, condus la acea vreme de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie ar trebui să ia.
Acest lucru se întâmpla în condițiile în care, după cum a subliniat și Ministerul Finanțelor (tot în anul 2023) într-un răspuns intrat în posesia Digi24, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății.
I-am contactat pe Alexandru Rafila și pe Nicolae Ciucă pentru a furniza un punct de vedere.
Rafila nu a răspuns, iar fostul prim-ministru a subliniat, într-un răspuns pentru Digi24.ro, că „cei care sunt în măsură să poarte o discuție pe acest subiect sunt cei de la Ministerul Sănătății”.
Cele două scenarii care existau pe masa Guvernului. Cine ar fi trebuit să ia o decizie
Obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer derivă dintr-un contract semnat în anul 2021, în perioada în care ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă, dar care are legătură și cu perioada mandatului lui Alexandru Rafila.
- În 2021, România își asuma atunci să comande 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la compania Pfizer. Ministerul de Finanțe a subliniat încă din 2021 că „numărul de doze de vaccin propuse spre achiziționare depășește necesarul de doze al populației”.
- Ioana Mihăilă a detaliat motivele pentru care România a aderat la contractul din anul 2021. Detalii, aici.
- Achiziția de vaccinuri COVID-19 face obiectul unui dosar deschis de DNA de mai bine de cinci ani. Detalii, aici.
În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026 (Amendamentul 5).
Statele membre au avut atunci la dispoziție timp de gândire pentru a decide dacă acceptă condițiile Amendamentului 5, anunțat public de Comisia Europeană pe 25 mai 2023.
Unul dintre documentele obținute de Digi24 este un răspuns transmis de Ministerul de Finanțe pe 20 septembrie 2023 Ministerului Sănătății.
- Important de menționat în acest context este că opinia Ministerului de Finanțe venea la cinci luni de la momentul în care statul român ar fi trebuit să decidă pentru ce variante optează.
- În același timp, din acest document reiese că Alexandru Rafila a cerut Ministerului de Finanțe să „propună motivat” decizia pe care ar fi trebuit să o ia România.
Din acest document reiese, însă, ce impact bugetar aveau cele două scenarii: acceptarea sau neacceptarea Amendamentului 5:
- Varianta I, acceptarea Amendamentului 5: „Costul total al aprobării ca România să adere la noile prevederi contractuale negociate cu producătorul se ridică la suma de 1.081.714.000 lei (aproximativ 216.343 milioane de euro), din care 287.820.000 lei vor fi achitați într-o perioadă de 4 ani”
- Varianta II, neacceptarea amendamentului 5: „Costul total al neaderării României la noile prevederi contractuale se ridică la suma de 1.875.609.000 lei (aproximativ 375.122 milioane de euro) la care se adaugă cheltuielile cu reprezentarea cauzei României în instanță (legislația aplicabilă este cea din Belgia), a căror valoare nu poate fi cuantificată, în cazul în care statul român pierde procesul”
Practic, decizia de a accepta Amendamentul 5, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, ar fi costat România 216.343 de milioane de euro, în timp ce decizia de a nu accepta amendamentul ar fi costat țara noastră 375.122 de milioane de euro, plus cheltuielile de judecată cu Pfizer, după cum reiese din răspunsul transmis de Ministerul de Finanțe.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
