Skip to content
Politică

Coreea de Nord și SUA, tot mai aproape de RĂZBOI NUCLEAR EXCLUSIV

Wired.com

Înalți demnitari din SUA afirmă cu toată seriozitatea că Donald Trump este pregătit să declare război Coreei de Nord. Lindsey Graham, un senator republican, a declarat miercuri, 2 august, că Trump în persoană i-ar fi spus următoarele: ”Va fi război cu Coreea de Nord dacă aceasta continuă să încerce să lovească America”.

Senatorul Graham a declarat pentru postul american de televiziune ABC: ”El (Trump, n.r.) mi-a spus asta. Îl cred. (…) Dacă aș fi China, l-aș crede de asemenea și aș face ceva în legătură cu asta”, informează ziarul The Australian.

Lindsey Graham a adăugat: ”Dacă va fi un război pentru a-l opri pe Kim Jong-un, acesta va avea loc acolo (În Coreea de Nord, n.r.). Dacă vor muri mii de oameni, ei vor mur acolo. Ei nu vor muri aici. Și el (președintele Trump. n.r.) mi-a spus asta în față. Asta ar putea suna provocator, însă nu e chiar așa. Când ești președintele Statelor Unite, cui ai jurat credință? Poporului Statelor Unite.”, conform sursei citate.

Imediat după publicarea acestor reacții, oficiali ai Apărării din SUA, Coreea de Sud și Japonia au comunicat, la finalul unei videoconferințe, că avansul înregistrat de programul nord-coreean al rachetelor cu rază lungă de acțiune supervizat de Kim Jong-un, prezintă un risc ”grav și urgent”. Oficialii din cele trei țări s-au angajat să exercite ”presiune maximă” pe regimul de la Phenian.

Lindsey Graham: ”Există opțiunea militară de a distruge Coreea de Nord”

Vineri, 28 iulie, regimul condus de Kim Jong-un a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală despre care analiștii americani din domeniul Apărării cred că ar fi putut atinge orașele americane Los Angeles sau Chicago. În weekend, Trump și-a admonestat omologul chinez, președintele Xi Jinping, pentru eșecul de a ține în frâu ambițiile nucleare ale Coreei de Nord, conform sursei citate.

Potrivit estimărilor analiștilor militari din SUA, un atac terestru și aerian împotriva Coreei de Nord nu ar fi fezabil, având în vedere inclusiv că Seul, capitala Coreei de Sud și metropolă cu 10 milioane de locuitori se află în bătaia artileriei lui Kim Jong-un. De asemenea, trupele americane staționate în Guam, Japonia și Coreea de Sud ar fi, de asemenea, ținte. Cu toate acestea, senatorul Graham a afirmat că experții s-ar înșela dacă ar crede că nu există opțiuni de urmat. ”Există o opțiune militară de a distruge programul nuclear al Coreei de Nord și Coreea de Nord însăși”, a adăugat senatorul, potrivit sursei citate.

Cu două decenii în urmă, comandantul forțelor armate ale SUA staționate în Coreea de Sud estima că un război cu Coreea de Nord ar face aproximativ 1.000.000 de morți. Această estimare datează dinainte ca Phenianul să se doteze cu arme nucleare.

Armata sud-coreeană și corpul expediționar al SUA desfășoară exerciții militare în august

În zilele următoare, forțele armate ale Coreei de Sud și ale SUA își vor începe exercițiul militar comun programat pentru această lună. Coreea de Nord pretinde că aceste exerciții reprezintă repetiții pentru invadarea teritoriului controlat de regimul de la Phenian.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a declarat, în contextul ultimelor evenimente, că testarea cu succes a rachetei balistice intercontinentale Hwasong-14, săptămâna trecută, reprezintă o dovadă că armele sale pot atinge ”întregul teritoriu al SUA”. Racheta nord-coreeană a fost deviată în largul mării și scufundată dincolo de apele teritoriale ale insulei Hokkaido, aparținând Japoniei.

La rândul lor, forțele armate ale SUA au testat în această săptămână o rachetă balistică intercontinentală Minuteman-3 fără încărcătură, pe litoralul vestic, pentru a evalua pregătirea pentru apărare în eventualitatea unui atac din partea Coreei de Nord.

Kim Jong-un devine capabil rapid să distrugă orașe mari din SUA cu atacuri nucleare

Experții occidentali au confirmat că orașe americane mari precum Los Angeles, Denver și Chicago apar să fie în bătaia rachetelor coreene, chiar dacă distanța exactă pe care poate călători racheta ar depinde de încărcătura pe care ar purta-o.

Există dubii că regimul Kim deține tehnologia necesară pentru a proteja un focos nuclear în timpul reintrării acestuia în atmosferă, însă oficialii SUA admit că Phenianul face progrese cu fiecare test de lansare pe care îl organizează.

Secretarul de stat al SUA: ”Nu urmărim prăbușirea regimului Kim, dar trebuie să răspundem”

Răspunzând comentariilor senatorului Graham (pe care nu le-a infirmat), Casa Albă a reiterat ieri, 2 august, că ”toate opțiunile rămân pe masă”, potrivit sursei citate. Secretarul de stat Rex Tillerson și-a exprimat speranța că SUA va putea discuta cu Kim ”la un moment dat”. Oficialul a reluat precondiția de lungă durată a SUA pentru demararea discuțiilor: Coreea de Nord să-și dezafecteze armele nucleare.

”Nu urmărim o schimbare de regim. Nu urmărim prăbușirea regimului (din Coreea de Nord, n.r.). Nu urmărim o reunificare accelerată a peninsulei. Nu urmărim să găsim o scuză pentru a ne trimite militarii la nord de paralela 38 (longitudine nordică, frontiera dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud începând cu 1953, n.r.). Și încercăm să le transmitem nord-coreenilor: nu suntem dușmanii voștri, nu suntem o amenințare la adresa voastră – însă voi prezentați o amenințare de neacceptat pentru noi și trebuie să răspundem.”, a declarat Tillerson, potrivit sursei citate.

Președintele din Filipine: ”Kim Jong-un este un fiu de cățea!”

Kim Jong-un mai are un critic dur în regiunea Asiei de sud-est: președintele Rodrigo Duterte din Filipine, care va găzdui reuniunea forului regional ASEAN luni, 7 august. Acesta l-a descris pe Kim ca pe un ”fiu de cățea” care ar putea aduce dezastru în regiune. ”El se joacă cu jucării periculoase, acel prost. (…) Acea față durdulie care arată binevoitoare, fiul de cățea. Dacă face o greșeală, Orientul Îndepărtat va deveni un teritoriu arid. Acest război nuclear trebuie oprit.”, a afirmat Duterte, potrivit sursei citate.

Un număr de 27 de țări vor participa la Summitul de la Manila, inclusiv Australia, China, India, Japonia, Rusia, Coreea de Nord și de Sud și SUA, care va fi reprezentată de secretarul de stat Rex Tillerson.

Situația din jurul Coreei de Nord, asemănătoare izbitor cu cea din Irakul lui Saddam Hussein. Însă mult mai periculoasă.

Pe 20 martie 2003, forțele armate ale SUA au inițiat operațiunile de invadare terestră a Irakului, reușind să asedieze rapid și să ocupe aproape fără luptă capitala irakiană, Baghdad. Regimul dictatorial al lui Saddam Hussein, bazându-și controlul asupra societății irakiene pe partidul condus de acesta, Ba’ath, a fost deposedat de putere după câteva săptămâni de lupte, atât din cauza situației tactice dezastruoase din teatrele de operațiuni militare, în care forțele americane își asiguraseră superioritatea maritimă și aeriană incontestabilă, cât și ca urmare a revoltei grupurilor sociale care au simțit că regimul pierde controlul asupra situației și au fructificat momentul propice pentru a iniția acțiuni de nesupunere. Pregătirea comunității internaționale pentru operațiunea americană din martie-aprilie 2003 a durat peste un an, SUA masându-și efective de peste 250.000 de militari în zona Golfului Persic din vara anului 2002, și inițiind procedurile diplomatice corespunzătoare la nivelul ONU, pentru obținerea unor rezoluții favorabile intervenției militare.

Comparațiile cu acea situație nu pot trece nesesizate: americanii dispun de trupe în Coreea de Sud și Japonia, țări aliate cu Washingtonul aproximativ la fel precum au beneficiat de suținerea Arabiei Saudite, principalul ei aliat din Peninsula Arabică și regiunea Golfului Persic atât în 1991, în operațiunea de alungare a lui Hussein din Kuweit (Operațiunea ”Furtună în deșert”), cât și în 2003 când l-au lipsit pe dictatorul irakian de putere (Operațiunea ”Șoc și Groază”). De asemenea, conducerea SUA a masat în regiunea celor două Corei forțe armate suplimentare în 2016-2017, inclusiv portavioane.

Situația tactico-strategică îi avantajează net pe americani și aliații acestora din Coreea de Sud și Japonia, principalele țări amenințate de potențialul iad nuclear pe care dictatorul Kim Jong-un amenință să-l declanșeze. Însă China este, formal, în raporturi de alianță cu Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord), statul la înființarea căruia, în războiul intracoreean din 1950-1953, a oferit contribuția militară decisivă. Luptând, pe atunci, împotriva forțelor americane sub mandat ONU. Având în vedere că, juridic, China de azi reprezintă Republica Populară instaurată pe 1 octombrie 1949 (un regim comunist), iar RPD Coreeană este condusă printr-o ideologie formal socialistă cu importante elemente preluate din marxism-leninism (”Juche”), poziționarea de facto a Chinei din momentul începerii ostilităților militare ale SUA, Coreei de Sud și Japoniei împotriva Phenianului nu poate fi anticipată.

Dacă Republica Populară Chineză, o țară care dispune și ea de arma nucleară fiind membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și-ar păstra cel puțin neutralitatea, operațiunea împotriva lui Kim Jong-un ar avea șanse de reușită, însă oricum ar face un număr enorm de victime, mai ales în rândurile civililor din Coreea de Sud, având în vedere densitatea populației și urbanizarea extrem de înaltă din această țară cu o populație de 51 de milioane de locuitori pe puțin peste 100.000 de kilometri pătrați (mai puțin de jumătate din teritoriul României). Reacțiile Rusiei, care deține o frontieră terestră limitată cu Coreea de Nord, sunt, de asemenea, greu de anticipat în cazul inițierii ofensivei în Peninsula Coreeană dincolo de paralela 38 longitudine nordică.

În plus, Irakul nu deținea arme nucleare capabile, in extremis, să distrugă orașele din partea continentală a SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *