Corespondență de la Bruxelles. Adina Vălean, despre împărțirea funcțiilor: O noutate față de procedurile anterioare

Adina Vălean / Facebook Adina Vălean
Sursa foto: Facebook / Adina Vălean

Zi importantă pentru democrația europeană! Joi, 27.06 a.c., la Bruxelles, se propun candidaţii pentru funcţiile de top ale instituţiile UE.

Eurodeputata Adina Vălean a explicat, pentru PS News, cum se fac jocurile pentru aceste poziții. Vălean a subliniat și importanța a ceea ce va urma, după întâlnirea de astăzi, în ceea ce privește susținerea candidaților. Ce se știe despre posibilitatea unei poziții înalte pentru un reprezentant din România, în articolul de mai jos.

„Deocamdată, așteptăm cu toții să vedem ce indicații dă Consiliul European. Sunt propunerile pe care ei le fac, iar în mod tradițional, lucrează în pachete. Vor prezenta o opțiune de pachet, pentru funcțiile înalte, care include: președinta Comisiei, ministrul de externe al Uniunii Europene, adică înaltul reprezentant și președintele Consiliului.

O noutate față de procedurile anterioare

Pentru această tură a fost ideea de a duplica modelul Parlamentului European, cu alte cuvinte mergi cu aceste mandate atât la Consiliul European cât și la Parlament, dar nu este finalizată. Este doar o idee și urmează să vedem, astăzi, dacă s-a renunțat la această idee sau nu. Ăsta era singurul lucru special față de procedurile anterioare.

O să auzim, astăzi, nume, și va începe, cu siguranță, lobby-ul la nivelul Parlamentului European pentru a constitui o majoritate care să îi permită candidatului prezentat astăzi de Consiliu, să obțină un vot al Parlamentului European.

18 iulie, vot în Parlament European

Anticipăm data de 18 iulie pentru un vot în Parlament European, dacă se formulează o propunere a Consiliului, până atunci, pentru președintele Comisiei.

E sigur că va fi un fel de campanie între grupurile politice din Parlament European pentru a găsi susținere pentru candidați.

În ceea ce privește Consiliul Europei este cu totul altă instituție care cuprinde și state din afara UE și care are alte proceduri. Alain Berset a fost un candidat puternic. Alegerea fostului președinte al Federației Elvețiene, cred că este și un semnal că instituția (n.r. Consiliul Europei) ar vrea să-și păstreze cumva independența față de celelalte instituții europene, prin faptul că are un președinte care nu provine dintr-un stat membru UE.

Nu există nume sau un candidat din România despre care să se discute, acum

Față de discuțiile care au fost în spațiul public, de la începutul anului, aș spune că în momentul de față nu există un nume sau un candidat din România, despre care se discută, acum.

Sigur, lucrurile se pot schimba în ultimul moment, așa cum s-a întâmplat și acum 5 ani, când exista un candidat anticipat și a apărut un nume cu totul nou la Consiliul European. Dar astea sunt chestiuni de inside și de discuții pe care nu le putem anticipa.

Dar știți și dumneavoastră, am văzut și eu, în ultima vreme, nu se menționează un nume românesc în legătură cu acest pachet”, a spus eurodeputatul liberal, Adina Vălean.

Amintim că cei șase lideri UE care negociază cele mai importante funcții din UE au convenit, marți, ca Ursula von der Leyen să fie numită la șefia Comisiei Europene.

Cei șase negociatori sunt premierul grec Kyriakos Mitsotakis și premierul polonez Donald Tusk (din partea Partidului Popular European), premierul spaniol Pedro Sánchez și cancelarul german Olaf Scholz (din partea socialiștilor), precum și președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte (din partea grupului Renew).

Deși, inițial, numele președintelui Klaus Iohannis era vehiculat în discuțiile informale de la Bruxelles, acesta nu a mai apărut în dreptul niciunei funcții de la vârful Uniunii Europene. De altfel, potrivit algoritmului politic, Partidul Popular European, din care face parte și Iohannis, o avea deja pe Ursula von der Leyen propunere pentru șefia Comisiei Europene. În acest calcul, șefia Consiliului European, funcție pe care și-ar fi dorit-o președintele României, a revenit socialiștilor.

Printre cei șase care au negociat cele mai importante funcții se află și premierul olandez, Mark Rutte, pe care președintele României l-a contracandidat la șefia NATO. În cele din urmă, Iohannis s-a retras, iar validarea lui Rutte în funcția de secretar general al NATO a rămas o formalitate.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: