Skip to content
Economie

Corina Creţu: România este foarte întârziată în ceea ce priveşte accesarea fondurilor UE

Inquam Photos/George Calin

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că România este „foarte întârziată” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, ea dând exemplul altor state precum Spania şi Franţa, care au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027.

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Acuma cu România domnului Boloş poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu duminică la Prima TV.

Fostul comisar european spune că în perioada în care deţinea această funcţie a constatat „lipsa proiectelor mature” dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, ea arătându-se convinsă că România se confruntă şi în prezent cu această problemă, ea vorbind în acest context despre „ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulţumi toţi primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România”.

„În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni. Dec nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse cererile. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul – am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat. Deci practic România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări”, a adăugat Corina Creţu.

Potrivit News.ro, ea consideră „absolut vital” având în vedere condiţiile actuale, situaţia geo-politică, România să îndeplinească angajamentele asumate pentru a accesa fonduri europene. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

Fostul comisar european a explicat că pre-finanţarea de 3,7 miliarde de euro primită de România este ceva ce „se dă automat pentru a ajuta statele membre să pornească lucrările, după care vor veni controalele”.

Creţu: România se concentrează prea mult pe consultanţă – dă bani „pe hârtii”

Corina Creţu a mai atras atenţia asupra faptului că România se concentrează prea mult pe consultanţă – dă bani „pe hârtii” – în loc că facă eforturi pentru implementare.

„Întotdeauna nu banii au fost problema. Pentru primul exerciţiu financiar 2007-2014, rata de absorbţie a fost de 90%, s-au pierdut 2 miliarde de euro, dar cu eforturi uriaşe. Eu, când am venit în 2014, am aprobat toate creditele pe care România le avea la acea oră, am fazat tot ce nu se realizase pe 2007-2014, mai ales proiecte de apă şi de canalizare care nu erau terminate (…). Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 (..) s-a prelungit cu trei ani de zile şi rata de absorbţie este undeva la 60% la ora actuală, dar suntem la finalul perioadei de programare. Din 31 de miliarde, fără agricultură, deci există foarte multe posibilităţi. La agricultură, cu acele subvenţii pentru agricultură, este singurul, capitol unde România are sută la sută absorbţie”, a afirmat europarlamentarul.

Aceasta a explicat că, în exerciţiul financiar trecut, Portugalia a încheiat în cinci ani tot exerciţiul financiar pentru şapte ani. „Deci, ca să recapitulăm, avem la dispoziţie 80 de miliarde de euro, după cum urmează: 29,2 mecanismul de redresare şi rezilienţă, apoi 28 de miliarde din fondurile structurale şi coeziune, 19 miliarde politica agricolă comună 2021-2027 şi încă 2 miliarde din fondul de tranziţie justă pentru 5 judeţe care trebuie să fac tranziţia de la cărbune către energie”, a explicat europarlamentarul.

Creţu a amintit că, până în 2007, an în care a obţinut statutul de membru al Uniunii Europene, România a primit fonduri de pre-aderare. Întrebată cum pot fi accesaţi banii europeni la timp, aceasta a spus că este nevoie de „stabilitatea experţilor”, arătând că „politizarea nu duce la nimic bun”, iar experţii în fonduri europene trebuie lăsaţi să-ţi facă treaba şi să nu se politizeze.

„Cred că ar trebui să avem mult mai multe proiecte. În alte ţări, pentru un euro au deja programate 3-4 euro de investiţii, aşa încât, dacă se blochează undeva, îi investesc în altceva. Noi, din contră, avem prea puţine proiecte. Se lucrează foarte mult pe acest domeniu al consultanţei şi nu al implementării efective. Se dau foarte mulţi bani pe hârtii, deşi se folosesc studii de fezabilitate şi din 2007, vine un ministru schimbă priorităţile”, a adăugat Corina Creţu.

Este posibilă sau nu renegocierea PNRR?

De asemenea, europarlamentarul declară că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat.

„Am înţeles eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii. Dar cred că aceste lucruri pot fi mult mai rapid compensate de la buget, pentru că, după cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari, pentru că înţeleg că este într-adevăr foarte greu pentru oameni să se mai descurce cu actualele preţuri”, a declarat Corina Creţu.

În ceea ce priveşte voucherele de 50 de euro pe care Guvernul a promis că le va acorda persoanelor aflate în situaţii dificile, eurodeputatul spune:„Până la ora actuală, din câte ştiu eu, nu există un aviz pozitiv al Comisiei Europene în legătură cu aceste vouchere”.

Ea subliniază că în această perioadă „se pot negocia foarte multe flexibilităţi” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene. Ministrul Muncii Marius Budai susţine flexibilizarea procentului de 9,4% din PIB în care trebuie să se încadreze pensiile în conformitate cu PNRR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *