Skip to content
Politică

Corlăţean ia atitudine în problema refugiaţilor. Ce trebuie să facă România

Titus Corlăţean (fost ministru al Afacerilor Externe) ia atitudine în problema refugiaţilor. Ce trebuie să facă România în legătură cu acest subiect.

Cu ocazia celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 28 septembrie-2 octombrie 2015) a fost programată o dezbatere comună pe marginea rapoartelor având ca teme: “Post Dublin – nevoia urgentă a unui veritabil sistem de azil european” (raportor: Michele Nicoletti, Italia, Grupul Socialist) și “Țările de tranzit: abordarea noilor provocări în materie de migrație și azil” (raportor: Tineke Strik, Olanda, Grupul Socialist), potrivit unui comunicat trimis, joi, PSnews.ro.

În cadrul contribuțiilor avute la dezbateri și votul exprimat asupra rapoartelor, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE,  a susținut concluziile raportorilor, potrivit cărora gestionarea fluxurilor migratorii actualmente implică în primul rând o dimensiune umanitară, faptul că este necesară o cooperare bazată pe o abordare mai cuprinzătoare a politicii în domeniul migrației, precum și o revizuire profundă a Sistemului Dublin al UE, arătând totodată că este necesară examinarea cauzelor care au determinat această dinamică a fluxurilor migratorii. Este vorba, pe de o parte, potrivit parlamentarului român, despre decalajul dintre prosperitatea statelor europene și sărăcia covârșitoare a statelor direct afectate de dramele refugiaților, iar, pe de altă parte, despre nevoia unei reacții, fără echivoc, în fața dramei refugiaților, din partea principalilor actori internaționali, membri ai Consiliului de Securitate, care trebuie să își asume responsabilitățile ce decurg din Carta Națiunilor Unite, prin adoptarea măsurilor care se impun împotriva așa-numitului Stat Islamic.

În contextul dezbaterii la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la gestionarea fluxului migratoriu provenind din sudul Europei, senatorul Corlățean a făcut referire la poziția României, menționând că țara noastră s-a exprimat de la bun început pentru susținerea principiului solidarității între statele membre, menționând, în acest context, o preferință pentru contribuții voluntare pentru această temă. În acest sens, a arătat că, în realitate, contribuția României, de-a lungul timpului, a fost mai bogată și mai complexă, fără ca acest lucru să se bucure de o justă apreciere din partea partenerilor europeni. A evidențiat, în primul rând, aportul României la lupta împotriva terorismului internațional, prin intermediul acțiunii militarilor români în Irak și Afghanistan, care s-a soldat cu grele pierderi omenești în numele unei solidarități necesare în cadrul comunității internaționale. Acest lucru a avut loc în contextul neparticipării unor state europene la lupta împotriva terorismului, state ai căror lideri politici, paradoxal, au reclamat în ultima perioadă o mai mare solidaritate pe tema gestonării fluxurilor migratorii. A relevat totodată faptul că de mulți ani România este al doilea contributor, după Germania, la misiunile FRONTEX din sudul Europei, la granița greacă, în ciuda faptului că țara noastră nu fost admisă ca membră a spațiului Schengen din cauza tratamentului discriminatoriu și a dublului standard aplicat față de România.  În al treilea rând, a făcut referire la activitatea, începând din anul 2008, a Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, primul de acest tip din lume și care a beneficiat de suportul Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, centru care a gestionat până în prezent situația a mii de refugiați.

În încheiere, senatorul român a propus Adunării Parlamentare să reflecteze asupra oportunității adoptării în această materie a unui Protocol adițional sau de amendare la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în vederea asigurării unui regim juridic omogen la nivelul statelor europene membre și nemembre UE  care fac parte din Consiliul Europei, un instrument juridic care ar avea un efect constrângător în raport cu obligațiile statelor prin intermediul jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului. Cea de-a doua propunere a vizat multiplicarea, ca exemplu de bune practici, a Centrului de Tranzit în Regim de Urgență care funcționează în acest moment la Timișoara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *