Skip to content
Video

Corlățean, verdicte tăioase despre justiție, dincolo de Toader, Kovesi, Iohannis sau Lazăr EXCLUSIV

psnews.ro

Interviurile video PSnews.ro au continuat miercuri, avându-l ca invitat pe senatorul PSD de Dâmbovița Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe.

Politicianul – președintele comisiei parlamentare comune pentru pregătirea președinției române a Consiliului UE – a vorbit despre așteptările pe care le are din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, în legătură cu soarta procurorilor Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi.

Deși Corlățean (avocat de profesie și ministru interimar al Justiției pe vremea lui Victor Ponta) a evitat să se refere la vreo persoană sau alta, el a evidențiat necesitatea ca instituțiile să funcționeze, iar parlamentarii să pună ordine în legile justiției. De altfel, tema centrală a discursului lui Titus Corlățean pentru PSnews.ro s-a referit la combaterea abuzurilor din instanțe și parchete. Totuși, senatorul PSD a identificat un vinovat – și anume: instituțiile de control (CSM, Inspecția Judiciară), pe care le-a acuzat că nu și-au făcut treaba din 2005 până în prezent.

„În ultimele luni, cred că au fost nu unul, ci cel puțin trei momente de așteptare create, urmate de lipsă de decizie sau amânări sau deziluzii pentru unii dintre cetățenii României. Problema pentru mine în toți anii ăștia a fost mai ales modul în care instituțiile au funcționat. Cu îngrijorare am văzut că autoritatea și modul în care funcționează instituțiile – inclusiv în domeniul judiciarului – după 2005, în special, deși a fost prezentată foarte bine (inclusiv în zona externă) cu combaterea corupției, am văzut o diluare a autorității statului și a multora dintre instituții. Și am văzut modul în care fie legile au fost abuzate în punerea lor în practică (modul în care se fac anchetele de către procurorii din România), fie au fot uneori impuse cu forța – fără o dezbatere parlamentară corectă – de exemplu, în 2005, când au generat niște legi ale justiției cu deficiențe. Și am văzut efectele: noi plătim acuma polița pentru legi proaste.

Dacă vorbim despre abuzuri: niciodată organele din judiciar care au competență de autoreglare (CSM, Inspecția Judiciară) niciodată n-au tratat cu adevărat responsabil și serios. Și aveau competența s-o facă! Nu politicul, nu președinte, prim-ministru, Guvern, miniștri Parlament; instituțiile din judiciar care aveau această competență. De exemplu: dacă CSM-ul și-ar fi făcut datoria când au apărut elemente concrete privind abuzuri ale procurorilor în ancheta judiciară, privind falsificarea de probe, ce probă mai evidentă decât un complet de judecată la Înalta Curte, care, în cadrul procesului, confirmă faptul că au fost falsificate probe (de exemplu, transcrierea înregistrărilor)? Nu s-a întâmplat niciodată nimic!

Deci tema șefilor de instituții este importantă, pentru că corectitudinea, profesionalismul, imparțialitatea și nerelaționarea cu centrele de decizie politică (de exemplu: președintele României – și, din păcate, a fost cazul în anii anteriori), lucrurile astea trebuiau tratate de către organele din judiciar, în primul rând.

Dacă legile sunt proaste, atunci trebuie să modificăm legislația. Și ăsta a fost sensul dezbaterii din Parlament care a avut loc și al votului pe care noi l-am dat la legile justiției modificate. Va trebui să facem anumite corecții de neconstituționalitate, constatate de Curte, dar care nu sunt fundamentale. Modificările pe fond (cele mai multe care, de altfel, au fost propuse în principal de actorii din domeniul judiciarului: de asociațiile de magistrați, chiar de CSM), aceste legi sunt necesare și ele trebuie puse în practică.

Deci tema asta cu schimbarea doamnei Kovesi sau nu da, este importantă. Și ministrul Justiției trebuie să dea un răspuns argumentat; nu pasional, nu cu emoții, nu simpatii sau antipatii; pe fond, pe meserie, trebuie să prezinte concluziile sale. Ministrul Justiției propune eventual revocarea – știm asta: nu este el cel care decide, ci președintele. Dar subiectul trebuia pe fond de foarte mulți ani clarificat”, a detaliat Corlățean.

Solicitat să își precizeze așteptările în legătură cu mult-așteptatul verdict al lui Tudorel Toader de joi, Titus Corlățean a mutat accentul de pe ministrul Justiției pe sistemul judiciar, subliniind necesitatea unei selecții mai riguroase a magistraților.

„Sincer, nu mai am niciun fel de așteptări. Așteptarea mea personală este ca Parlamentul, ca instituție, prin competențele sale (și nu partidele politice), să adopte forma finală a legilor de organizare a justiției, care să confirme niște competențe și să pună responsabilitatea legală, transparentă pe CSM, pe Inspecția Judiciară, pe conducerile instituțiilor din judiciar, pe Înalta Curte să-și facă cu adevărat datoria, să se autoregleze când apar astfel de situații (gen faimosul procuror Portocală de la Prahova) – să nu treacă anul fără să se întâmple nimic, niciun fel de anchetă serioasă. Un astfel de «magistrat» nu are ce căuta în corpul magistraților, pentru că consecința imediată este că pune sub semnul întrebării și generează o problemă uriașă de credibilitate asupra întregului corp de magistrați, asupra întregului parchet. Nu toți procurorii sunt oameni care abuzează, care folosesc șantajul, amenințările de natură intimă sau sexuală, schimbarea și falsificarea probelor; sunt foarte mulți profesioniști… Sunt jurist; am colegi magistrați; știu foarte mulți oameni de foarte bună calitate. Ei trebuie să fie cei promovați, nu cei cu studii la o facultate de drept absolut obscură, care sunt preluați din diverse județe ale țării, duși în structura centrală a DNA și dintr-o dată, după 5 ani de experiență așa-zis profesională, să judece dosare importante, cu un impact politic, economic șamd. Ai nevoie de profesioniști în sistem.

Sistemul de promovare a resurselor umane trebuie schimbat, dar asta ține în primul rând de judiciar (de domniile lor) și trebuie să-și asume răspunderea! Nu vine un parlamentar, un președinte sau un ministru să schimbe regulile. Trebuie să-și facă domniile lor datoria! Și asta este ceea ce încercăm să facem prin legile justiției; nu poveștile de pe stradă, nu #rezist… Alea sunt chestiuni politice, care au o cu totul altă finalitate. Că sunt oameni de bună-credință destui care au crezut și au iești în stradă? Da, dar din păcate a fost foarte multă manipulare; mulți au crezut și au ieșit în stradă. Mizele sunt de fapt altele și miza este, până la urmă, și sănătatea democratică a României.

Procurorul are niște responsabilități față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Lucrurile astea nu există pentru mulți dintre cei care au comis abuzuri. Nu poți să te joci cu prezumția de nevinovăție a unui om. Nu poți să-i pui cătușele, să chemi presa și să-l arăți cu cătușele la mână. Nu poți să pui ștampila de «vinovat» deja, când el este abia într-o fază de urmărire penală (nici măcar n-a ajuns la judecător). Nu poți să trimiți la presă elemente din dosar care sunt în faza de cercetare confidențială, ca să construiești deja imaginea de vinovat, prin oamenii pe care tu îi ai afiliați din o parte a presei. Lucrurile astea nu au nimic de a face cu democrație nicăieri! Și asta trebuie reglat în România urgent”, a mai zis Corlățean.

Vedeți mai jos – în intervalul 10:23 – 26:40 – ce a spus Titus Corlățean despre momentul în care au apărut dezvăluirile familiei Cosma, precum și felul în care modificările aduse la legile justiției schimbă percepția străinilor asupra României.

1 comentariu la “Corlățean, verdicte tăioase despre justiție, dincolo de Toader, Kovesi, Iohannis sau Lazăr EXCLUSIV

  1. D-le Corlatean,va impartasesc in mare masura analiza.Am cateva observatii -cred ca in egala masura vina este si a clasei politice care a avut un interes major, ce nu mai trebui demonstrat, ca puterea judecatoreasca sa nu capete acea independenta pe care ne-o dorim si noi cetatenii obisnuiti.Cat priveste respectul fata de cetateni vorbim de funie in casa spanzuratului,cum pot sa cred ca eu,cetatean obisnuit al Tarii,care-m platesc cinstit si la timp impozitele si taxele sunt privat de servicii publice decente,nu vorbesc numai de educatie si sanatate,de toate serviciile publice,cum sunt eu respectat de clasa politica?Oare părioritate pentru popor este situatia juridica a unui individ,fie el un sef mai mare sau mai mic? N-am vazut un politician care sa propuna o comisie de ancheta in Parlament pentru a scoate la lumina problema infrastructurii,o comisie pentru dezastru din educatie,din sanatate,dar important este un domn de la SPP?Unde vreti sa duceti Tara?Vreti un popor indobitocit?Va respect ca politician si sper ca putinele fraze postate sa le intelegeti ca strigatul unui om caruia ii pasa de Tara lui,de poporul lui!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *